Inadmissibility of appeal against final decisions on transfer of jurisdiction
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the appellate court's previous order that denied the petition for the transfer of jurisdiction. The dispute concerned a request to transfer a civil case from a lower court, which the appellate court had rejected as inadmissible; the petitioner challenged this decision by filing an appeal. The court determined that under Article 144(2) of the Code of Civil Procedure, decisions on the transfer of jurisdiction are rendered without reasoning and are final, constituting a type of decision that is not subject to appeal or further review. Consequently, the court held that the appeal was filed against a final judgment, violating the legal principles of appeal admissibility and the constitutional principle that only statutory appeal avenues may be utilized.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 alin. (3) C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 144 alin. (2) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against final decisions on transfer of jurisdiction: Dispoziţiile art. 144 alin. (2) C. proc. civ. stipulează în mod expres că hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 30 ianuarie 2019, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea procesului civil ce formează obiectul dosarului nr. x/2017 al Judecătoriei Brăila.
Împotriva încheierii sus-menţionate, petentul A. a declarat recurs.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 15 martie 2019, fiind trimis, spre soluţionare, prin repartiţie computerizată aleatorie, completului de filtru nr. 2.
Învestită cu soluţionarea recursului, Înalta Curte a dispus în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Prin raportul întocmit în cauză s-a reţinut că hotărârea judecătorească atacată nu este supusă recursului, calea de atac fiind declarată împotriva unei hotărâri definitive.
Constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., completul de filtru, a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Recurentul a susţinut că este admisibilă calea de atac, încheierea recurată fiind supusă recursului.
Analizând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia de inadmisibilitate, reţinută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 30 ianuarie 2019, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea procesului civil ce formează obiectul dosarului nr. x/2017 al Judecătoriei Brăila.
Dispoziţiile art. 144 alin. (2) C. proc. civ. stipulează în mod expres că hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.
Din interpretarea dispoziţiilor legale mai sus-menţionate, rezultă că hotărârile judecătoreşti pronunţate în soluţionarea cererilor de strămutare nu sunt supuse căii de atac a recursului, fiind hotărâri definitive.
Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac statuate de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
De asemenea, prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor îndeplinirea actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător.
Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile. Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
În raport de dispoziţiile legale anterior menţionate, se constată că recursul declarat în cauză este inadmisibil, hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în soluţionarea cererii de strămutare fiind definitivă şi nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză de petentul A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 30 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 iunie 2019.
GGC - GV