Negative conflict of jurisdiction in credit contract enforcement resolved by affirming creditor's domicile competence under Article 651(1)
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning competence to the Cluj-Napoca District Court for a request to authorize the enforcement of a credit contract. The dispute arose when the Cluj-Napoca court declined jurisdiction in favor of the Brașov court based on the domicile of a co-debitor, while the Brașov court subsequently declared itself incompetent because the primary debtor resided in Canada, thereby triggering the referral to the Supreme Court under Articles 133(2) and 135(1) of the Code of Civil Procedure. The decisive legal basis was Article 651(1) of the Code of Civil Procedure, which mandates that if the principal debtor does not reside in Romania, jurisdiction lies with the court at the creditor's location; the Court held that the presence of co-debtors or guarantors is legally irrelevant for determining territorial competence, thus affirming the jurisdiction of the court where the creditor is domiciled.
Legislator headnote
AI generatedart. 651 din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 651 alin. (1) din C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction in credit contract enforcement resolved by affirming creditor's domicile competence under Article 651(1): The dispute arose when the Cluj-Napoca court declined jurisdiction in favor of the Brașov court based on the domicile of a co-debitor, while the Brașov court subsequently declared itself incompetent because the primary debtor resided in Canada, thereby triggering the referral to the Supreme Court under Articles 133(2) and 135(1) of the Code of Civil Procedure. The decisive legal basis was Article 651(1) of the Code of Civil Procedure, which mandates that if the principal debtor does not reside in Romania, jurisdiction lies with the court at the creditor's location; the Court held that the presence of co-debtors or guarantors is legally irrelevant for determining territorial competence, thus affirming the jurisdiction of the court where the creditor is domiciled.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for determining the competent court, as it establishes that when the debtor does not reside in Romania, jurisdiction lies with the court of the creditor's location.
Full text
Asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 28.02.2019, pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, BEJ A., a solicitat încuviinţarea executării silite a contractului nr. x din 04.10.2006, modificat şi completat prin actul adiţional nr. x/25.05.2011, privind recuperearea creanţei în sumă de 102.625,18 euro (la cursul BNR din ziua plăţii) şi 99,98 RON, a accesoriilor acesteia, ce va urma a se actualiza până la data plăţii efective, precum şi a cheltuielilor de executare.
Prin Sentinţa nr. 2.838/CC/2019 din data de 07.03.2019, Judecătoria Cluj Napoca, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca, în soluţionarea cererii, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat în favoarea Judecătoriei Braşov competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite formulată de BEJ A.
În motivare, a reţinut incidenţa art. 651 din C. proc. civ., raportat la domiciliul codebitorului, care este în Braşov.
Învestită prin declinare, Judecătoria Braşov, a pronunţat Sentinţa nr. 2.412 din 21 martie 2019, prin care a admis excepţia lipsei competenţei teritoriale exclusive a Judecătoriei Braşov, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite formulată de BEJ A., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului.
În motivare, a reţinut că debitorul are domiciliul în Canada, potrivit procesului-verbal din 21 martie 2019, prin care s-a verificat baza de date a Direcţiei de Evidenţă Informatizată a Persoanei.
Instanţa a apreciat incidenţa art. 651 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., faţă de care competenţa de soluţionare revine Judecătoriei Cluj Napoca, ca instanţă de la sediul creditorului.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, reţine următoarele:
Potrivit art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".
Înalta Curte, reţine că, prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28 februarie 2019, s-a solicitat încuviinţarea executării silite împotriva debitorului B.
În motivare, a fost invocat contractul de credit nr. x din 4 octombrie 2006, care a fost încheiat între C. şi B., având ca garanţi pe B., codebitor, D., codebitor şi E., garant ipotecar.
Aşadar, părţile contractului de credit a cărui executare silită se solicită sunt C., în calitate de creditor şi B., în calitate de debitor.
Potrivit prevederilor legale mai sus citate, instanţa de executare se stabileşte în raport de domiciliul debitorului, iar dacă acesta nu se află în România, se determină în raport de sediul creditorului.
Din procesul-verbal din 21 martie 2019, aflat la fila x al dosarului Judecătoriei Braşov, Înalta Curte, reţine că s-a verificat baza de date a Direcţiei de Evidenţă Informatizată a Persoanei, reieşind că debitorul B. nu are domiciliul în România, ci în Canada, încă din 5 mai 2007.
Totodată, Înalta Curte, reţine că menţionarea în contractul de credit a unor codebitori sau garanţi nu are relevanţă în determinarea competenţei, neexistând o prevedere legală în acest sens.
Raportând dispoziţiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., la situaţia de fapt, în sensul că debitorul B. nu are domiciliul în România începând cu data de 5 mai 2007, Înalta Curte, reţine că determinarea competenţei instanţei se va face în raport de sediul creditorului, care este C., cu sediul în Cluj Napoca str. x.
Faţă de cele mai sus arătate, Înalta Curte, va stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 mai 2019.
GGC - OB