Competence to review failure of National Compensation Commission to process property restitution notification within statutory deadline under Law 165/2013
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of competence by assigning the case to the Bucharest Court of Appeal, determining that it had jurisdiction over the dispute. The underlying matter involved an heir challenging the failure of national authorities (specifically the National Agency for Property Restitution and the National Commission for Real Estate Compensation) to process a property restitution notification within the statutory deadline, following a prior procedural narrowing that removed the local municipal administration from the passive party list. The decisive legal basis for the jurisdictional ruling was Article 35(2) of Law No. 165/2013, which establishes that actions regarding the inaction of designated entities are within the competence of the court in whose jurisdiction the headquarters of the relevant entity (in this instance, the Central Commission for Real Estate Compensation) is located, thereby overriding the alternative jurisdiction based on the location of the disputed property.
Legislator headnote
AI generatedart. 26 din Legea nr. 10/2001, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, art. 3 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 165/2013, art. 35 din Legea nr. 165/2013; Competence to review failure of National Compensation Commission to process property restitution notification within statutory deadline under Law 165/2013: Faţă de cererea precizatoare formulată de reclamanta A. la 28.03.2018, din care rezultă cadrul procesual şi calitatea procesuală pasivă doar a pârâtelor Autoritatea Naţională pentru Restituirea proprietăţilor, Ministerul Finanţelor şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, precum şi temeiul de drept al acţiunii, art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, Înalta Curte, constată că norma de competenţă aplicabilă raportului juridic litigios este Legea nr. 165/2013.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, la data de 05.07.2017, reclamanta A., în calitate de moştenitoare a defuncţilor B. şi C., a chemat în judecată pe pârâţii Primăria Pucioasa, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi Ministerul Finanţelor Publice, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună soluţionarea pe fond a notificării nr. x/2001 formulată în baza Legii nr. 10/2001, înregistrată la pârâte, obligarea acestora la restituirea în natură sau în echivalent a imobilelor compuse din teren în suprafaţa de 168 mp şi construcţii în suprafaţa de 90,20 mp, situate în oraşul Pucioasa, jud. Dâmboviţa; să se constate că reclamanta are calitatea de persoana îndreptăţită la restituirea imobilelor compuse din teren în suprafaţa de 168 mp şi construcţii în suprafaţă de 90,20 mp, situate în oraşul Pucioasa, jud. Dâmboviţa, ce fac obiectul notificării nr. x/2001 formulată în baza Legii nr. 10/2001, aflată spre soluţionare la pârâtele sus menţionate; precum şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentinţa nr. 1.773 din 22 noiembrie 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia Civilă.
În motivare, s-a reţinut incidenţa art. 26 din Legea nr. 10/2001, precum şi împrejurarea că imobilul este situat în circumscripţia Tribunalului Dâmboviţa.
Învestit prin declinare, Tribunalul Dâmboviţa, a pronunţat Sentinţa nr. 1.491 din 26 septembrie 2018, prin care a luat act de renunţarea reclamantei la judecata în contradictoriu cu pârâta Primăria Pucioasa prin Primar.
A admis excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Dâmboviţa, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamantă în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia Civilă.
În motivare, instanţa a reţinut, faţă de precizările reclamantei la termenul din 28.03.2018, faţă de întâmpinarea şi actele depuse la dosar de pârâta Primăria Pucioasa, că acţiunea introductivă nu mai priveşte Primăria Pucioasa, ci doar pe ceilalţi pâraţi, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi Ministerul Finanţelor Publice, întrucât pârâta Primăria Pucioasa, a emis dispoziţia nr. 1.972/30.07.2004, prin care a soluţionat favorabil notificarea nr. x/2001.
În aceasta situaţie, tribunalul a reţinut că reclamanta, menţinându-şi pretenţiile doar în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, entităţi la care pârâta Primăria Pucioasa, a înaintat dispoziţia nr. 1.972/2007, prin care a fost soluţionată favorabil notificarea nr. x/2001 (referitoare la terenul de 168 mp şi construcţia de 90,20 m), şi care face obiectul Dosarului de despăgubiri nr. x/C. civ., aflat spre analiză la CCSD, competenţa de soluţionare a cauzei se determină în conformitate cu art. 35 din Legea 165/2013.
Aşadar, s-a constatat că prezenta cerere este, de fapt, o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 35 alin. (2) din Legea 165/2013, text de lege invocat de altfel şi în cererea de chemare în judecată.
În speţă, se invocă nesoluţionarea în termen de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a Dosarului de despăgubiri nr. x/C. civ., cu privire la terenul de 168 mp şi construcţia de 90,20 mp (ce au făcut obiectul notificării x/1991), în termenul de 60 de luni prevăzut de art. 34 din Legea 165/2013, împrejurarea faţă de care competenţa de soluţionare aparţine tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul entităţii învestită cu soluţionarea acestui dosar, respectiv Tribunalul Bucureşti, entitatea învestită de lege fiind în speţa Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, reţine următoarele:
Faţă de cererea precizatoare formulată de reclamanta A. la 28.03.2018, din care rezultă cadrul procesual şi calitatea procesuală pasivă doar a pârâtelor Autoritatea Naţională pentru Restituirea proprietăţilor, Ministerul Finanţelor şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, precum şi temeiul de drept al acţiunii, art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, Înalta Curte, constată că norma de competenţă aplicabilă raportului juridic litigios este Legea nr. 165/2013.
Astfel, potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România:
"Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni".
De asemenea, dispoziţiile art. 35 alin. (1) din acelaşi act normativ prevăd că:
"Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării".
Alineatul 2 al aceluiaşi articol stipulează că:
"În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1), în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor".
Noţiunea de "entitate învestită de lege" este explicitată la art. 3 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 165/2013, în sensul că au această semnificaţie următoarele structuri cu atribuţii în procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv şi de stabilire a măsurilor reparatorii:
a) unitatea deţinătoare, în înţelesul Hotărârii Guvernului nr. 250/2007, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată;
b) entitatea învestită cu soluţionarea notificării, în înţelesul Hotărârii Guvernului nr. 250/2007, cu modificările şi completările ulterioare;
c) comisia locală de fond funciar, comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) comisia judeţeană de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, constituite în temeiul Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase şi comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România;
f) Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică;
g) Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, înfiinţată potrivit prezentei legi;".
Din perspectiva celor expuse, precum şi în condiţiile în care acţiunea pendinte este întemeiată pe dispoziţiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, Înalta Curte, urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, în condiţiile în care sediul entităţii Comisia Centrală pentru Compensarea Imobilelor, ce are atribuţii în aplicarea legii speciale (art. 35 din Legea nr. 165/2013), se află în circumscripţia acestei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 mai 2019.
GGC - OB