Revision for contradictory judgments denied due to lack of triple identity between correction of calculation error and original judgment

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 342 din 25 februarie 2011, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Prefecturii Municipiului Bucureşti, reprezentată prin Prefect şi a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi, în consecinţă: a respins acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Prefectura Municipiului Bucureşti, prin Prefect şi Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru lipsa calităţii procesuale pasive; a respins excepţiile prematurităţii şi inadmisibilităţii acţiunii, reclamanţilor ca nefondate; a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General; a obligat pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, să acorde reclamanţilor măsuri reparatorii prin echivalent în cuantum de 712.181 RON/ron pentru construcţie şi 552.188,69 RON/ron pentru teren (imobil ce nu poate fi restituit în natură), situat în Bucureşti, str. x.

Prin Decizia nr. 1.683 din 28 noiembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca nefondate, excepţiile privind tardivitatea recursului formulat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, şi privind lipsa de interes al aceluiaşi recurs.

A admis recursurile formulate de recurenţii - pârâţi Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, şi Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, împotriva Sentinţei civile nr. 342 din 25 februarie 2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2009, în contradictoriu cu intimaţii - reclamanţi A. şi B. şi cu intimata - pârâtă Prefectura Municipiului Bucureşti.

A modificat în parte sentinţa recurată, în sensul că a obligat Primăria Municipiului Bucureşti, să emită decizie motivată cu propunere de acordare măsuri reparatorii în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul situat în Bucureşti, str. x, constând în teren în suprafaţă de 305,71 mp. şi construcţia, în favoarea contestatorilor.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei şi a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Prin cererea înregistrată la data de 28 noiembrie 2018, recurenţii - pârâţi Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, şi Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, au solicitat lămurirea dispozitivului deciziei de mai sus, deoarece situaţia de fapt reţinută prin decizie nu coincide cu dispozitivului acesteia, în ceea ce priveşte întinderea dreptului de proprietate.

Prin încheierea de şedinţă din data de 15 martie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie, în condiţiile art. 281 din C. proc. civ. de la 1865, a îndreptat eroarea de calcul strecurată în dispozitivul Deciziei civile nr. 1.683/28.11.2011, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie, în sensul a obligat Primăria Municipiului Bucureşti, să emită decizie motivată cu propunere de acordare măsuri reparatorii pentru cota de 5/8 din imobilul situat în Bucureşti, str. x, constând din teren în suprafaţă de 305,71 mp şi construcţie, în favoarea intimaţilor - reclamanţi A. şi B.

În motivare, curtea a avut în vedere prevederile art. 281 din C. proc. civ., şi ale art. 2811 alin. (1) din C. proc. civ., declaraţiile făcute în şedinţă publică şi actele depuse la dosar, din care a rezultat că reclamanta A., a cumpărat în anul 1981 cota de 5/8 din imobilul situat în Bucureşti, str. x.

Ulterior, în anul 1987, reclamanta A., a ieşit din indiviziune, astfel cum s-a dispus prin Sentinţa civilă nr. 4.264/30.06.1987, pronunţată de Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, iar cota de 5/8 din imobil a fost individualizată prin unitatea locativă de la et. 1 şi mansardă, cu intrare separată prin casa scării de parter şi toate dependinţele necesare, pentru care Primăria Municipiului Bucureşti urmează să emită decizie motivată cu propunere de acordare de măsuri reparatorii şi cu teren pentru suprafaţa de 187,5 mp, astfel cum este menţionat în actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/10.12.1981 de Notariatul de Stat Local sector 6 Bucureşti.

Faţă de aceste considerente, curtea a îndreptat eroarea de calcul strecurată în dispozitivul Deciziei civile nr. 1.683/2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie, în sensul că a obligat Primăria Municipiului Bucureşti, să emită decizie motivată cu propunere de acordare măsuri reparatorii pentru cota de 5/8 din imobilul situat în Bucureşti, str. x, constând din teren în suprafaţă de 305,71 mp şi construcţie, în favoarea reclamanţilor C.

La data de 29 martie 2019, reclamanţii au formulat cerere de revizuire împotriva încheierii de lămurire a dispozitivului, apreciind că este contradictorie cu Decizia nr. 1.683/2011, ambele pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Cererea de revizuire a fost întemeiată în drept pe art. 322 pct. 7 din C. proc. civ.

În motivare, revizuenţii au arătat că respectiva încheiere nu lămureşte şi nici nu îndreaptă vreo eroare, ci evocă fondul şi modifică dispoziţiile Deciziei nr. 1.683/2011 a Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie, încălcându-i, în final, autoritatea de lucru judecat.

Au mai susţinut că măsura dispusă prin respectiva încheiere nu este cea prevăzută de art. 281 din C. proc. civ., ci excede acestui text de lege, pentru că a repus în discuţie fondul litigiului.

În plus, arată revizuenţii, Decizia nr. 1.683/2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost pusă în executare de Primăria Municipiului Bucureşti, prin emiterea dispoziţiei nr. 19.878/4.01.2018, prin care s-au acordat măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul în suprafaţă de 305,71 mp teren şi construcţie.

Analizând excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, invocată de intimata Prefectura Municipiului Bucureşti, prin Prefect, Înalta Curte, reţine următoarele:

Potrivit art. 322 din C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: … pct. 7) dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una sau aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate".

Fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă puterea de lucru judecat şi presupune îndeplinirea mai multor condiţii cumulative: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii şi să existe tripla identitate de elemente - părţi, obiect şi cauză, hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite, iar în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat.

Aşadar, una dintre condiţiile existenţei cazului de revizuire în discuţie vizează tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, între litigiile în care s-au pronunţat hotărârile pretins contradictorii.

În speţă, revizuenţii invocă contradictorialitatea Deciziei nr. 1.683 din 28 noiembrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie cu încheierea de şedinţă din data de 15 martie 2019, a aceleiaşi instanţe, prin care a fost îndreptată eroarea de calcul strecurată în dispozitivul deciziei mai sus amintite.

Înalta Curte, constată că prin Decizia nr. 1.683 din 28 noiembrie 2011, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie au fost soluţionate recursurile formulate pârâţii Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, şi Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, împotriva Sentinţei civile nr. 342 din 25 februarie 2011, a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, iar prin încheierea din data de 15 martie 2019 a aceleiaşi instanţe, a fost îndreptată eroarea de calcul strecurată în dispozitivul deciziei mai sus amintite.

Or, pentru a fi incident cazul de revizuire întemeiat pe art. 322 pct. 7 din C. proc. civ., este necesar ca hotărârile pretins contradictorii să vizeze aceleaşi părţi, obiect şi cauză şi să fie pronunţate în cauze diferite, ceea ce nu este ipoteza din speţă.

Având în vedere cele arătate mai sus, Înalta Curte, va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii B. şi A., împotriva încheierii de şedinţă din data de 15 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 mai 2019.

GGC - OB