Forced execution authorized against guarantor at guarantor's domicile

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6. Bucureşti. la data de 26 martie 2019, BEJ A., prin executor judecătoresc B., a solicitat, la cererea creditoarei C., încuviinţarea executării silite împotriva debitorului D., pentru punerea în executare, în oricare din formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, a titlului executoriu: contract de împrumut nr. x din 24 aprilie 2017, şi contract de garant nr. x din 24 aprilie 2017.

Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, secţia civilă, prin încheierea din 9 aprilie 2019, a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu. A dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, având ca obiect cererea de încuviinţare a executării silite, în favoarea Judecătoriei Găeşti.

S-a constatat, în esenţă, prin prisma art. 651, art. 644, art. 645, art. 648 şi art. 112 din C. proc. civ., că legiuitorul a acordat terţului fidejusor ori garantului ipotecar calitatea de terţ garant, iar nu pe aceea de debitor, iar în cauză, debitorul principal este E., cu domiciliul în oraşul Găeşti.

Prin Sentinţa civilă nr. 1.072 din 25 aprilie 2019, Judecătoria Găeşti, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu. A declinat, în favoarea Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului.

S-a reţinut, în esenţă, în raport de prevederile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., şi având în vedere că debitorul împotriva căruia se solicită încuviinţarea executării silite are domiciliul în raza Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, că acestei instanţe îi aparţine competenţa soluţionării cererii.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul cererii deduse judecăţii îl constituie acţiunea prin care BEJ A. a solicitat, la cererea creditoarei C., încuviinţarea executării silite împotriva debitorului D., pentru punerea în executare, în oricare din formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, a titlului executoriu reprezentat de contract de împrumut şi contract de garant.

Se observă că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în raport de prevederile art. 651 din C. proc. civ., având în vedere situaţia particulară a speţei, respectiv în funcţie de domiciliul debitorului sau garantului.

În primul rând este de remarcat că art. 651 din C. proc. civ., la alin. (1), stipulează în sensul că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Se reţine însă că din perspectiva fazei executării silite, debitorul poate fi reprezentat atât de debitorul principal din convenţia de împrumut cât şi de debitorii garanţi, fie ei fidejusori sau ipotecari.

În acest sens sunt dispoziţiile art. 645 alin. (1) din C. proc. civ., care stipulează în sensul că "sunt părţi în procedura de executare creditorul şi debitorul" raportate la cele ale art. 648 alin. (1) din cod, potrivit cărora "creditorul, în condiţiile legii, poate urmări, în limita creanţei şi a accesoriilor acesteia, concomitent sau, după caz, separat, şi bunurile terţilor care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispoziţiile privitoare la drepturile şi obligaţiile debitorului se aplică în mod corespunzător şi terţilor garanţi, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel".

Din interpretarea textelor de lege menţionate, competenţa de soluţionare a unei cereri privind încuviinţarea executării silite, cum este cazul în faţă, aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Or, în speţă, cererea de încuviinţare a executării silite a contractului de împrumut nr. x din 24 aprilie 2017 a fost formulată împotriva debitorului D., care are calitatea de garant în respectivul contract.

Astfel, se constată că C., în calitate de creditoare, a înţeles să se îndrepte împotriva garantului, care dobândeşte, în atare împrejurare, calitate procesuală, câtă vreme în actul de învestire al instanţei reprezentat de cererea de încuviinţare a executării silite formulată de către executorul judecătoresc este indicată respectiva persoană.

Faţă de toate cele de mai sus şi cum, în cauză, domiciliul numitului D., era la data sesizării organului de executare în Bucureşti, în circumscripţia Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 mai 2019.

GGC - OB