Judges' union appeal struck as null over unsigned e-filing in challenge to Government Decision 410/2017

Şedinţa publică din data de 5 martie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, suspendarea executării art. 1 - 9 din H.G.. nr. 410/9 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 429/9. VI.2017, până la pronunţarea instanţei de fond care urmează a fi sesizată cu acţiunea în anularea actului administrativ, după parcurgerea procedurii prealabile.

În cauză Ministerul Justiţiei a formulat cerere de intervenţie accesorie, în interesul pârâtului Guvernul României.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 2949 din 14 iulie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei de interes, invocate de pârâtul Guvernul României, ca neîntemeiate.

A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României şi intervenientul Ministerul Justiţiei, ca neîntemeiată, şi a admis cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtului Guvernul României.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Sentinţei civile nr. 2949 din 14 iulie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamanta Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, solicitând casarea acesteia şi admiterea acţiunii sale, astfel cum a fost formulată, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii s-a argumentat, în esenţă, că instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 52/2003, art. 38 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 317/2004, art. 2 alin. (1) lit. ş) şi t) din Legea nr. 554/2004.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinările formulate în cauză, intimaţii Guvernul României şi Ministerul Justiţiei au solicitat respingerea recursului ca nefondat, răspunzând punctual criticilor formulate de recurentă.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 30 ianuarie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Părţile nu au depus la dosarul cauzei un punct de vedere asupra raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate condiţiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ.: "Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: (...) semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic."

Aceste dispoziţii se corelează cu dispoziţiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanţelor de judecată, art. 148 C. proc. civ. indicând că: "Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă (...), precum şi semnătura."

Potrivit art. 268 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii": "(1) Semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia. Dacă semnătura aparţine unui funcţionar public, ea conferă autenticitate acelui înscris, în condiţiile legii. (2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condiţiile prevăzute de lege."

Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie scrisă de mâna acesteia, neputând să fie dactilografiată, imprimată sau înlocuită prin parafă.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă a depus cererea de recurs prin e-mail, la data de 08.08.2017, fiind înregistrată la instanţa de fond la data de 09.08.2017, recursul purtând semnătura d-nei judecător A., reprezentantul recurentei, semnătură care, datorită modalităţii de depunere, se regăseşte în forma imprimată.

Înalta Curte reţine că la dosarul cauzei nu se află un exemplar original al recursului care să cuprindă semnătura olografă a reprezentantului legal al recurentei-reclamante.

Recurenta-reclamantă Uniunea Naţională a Judecătorilor din România nu a comunicat instanţei un exemplar original al recursului, deşi a fost citată cu menţiune în acest sens şi nici nu a procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei.

În aceste condiţii Înalta Curte constată ca nu sunt întrunite condiţiile de formă ale recursului prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., recursul necuprinzând semnătura părţii (a reprezentantului acesteia), care trebuie aplicată în original pe actele procesuale depuse la instanţele de judecată, nefiind suficientă o copie imprimată a acesteia.

În acest sens este şi soluţia de principiu adoptată la şedinţa din 29 ianuarie 2018 a judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia "în ipoteza în care o parte litigantă înaintează cererea de recurs exclusiv prin fax sau e-mail şi instanţa face demersuri pentru a obţine exemplarul purtând semnătura olografă, iar partea nu se conformează, sancţiunea aplicabilă este cea a anulării cererii de recurs."

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) şi (3) şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de reclamanta Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta Uniunea Naţională a Judecătorilor din România împotriva Sentinţei civile nr. 2949 din 14 iulie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 martie 2019.

GGC - GV