Suspension of EU fraud recovery order denied for failure to prove serious doubt despite prior annulment dismissal

Şedinţa publică din data de 5 martie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/05.08.2016 întocmit de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Control Antifraudă şi Inspecţii, emis pentru suma de 450.000 de RON, până la pronunţarea instanţei de fond, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 474 din data de 15 februarie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL şi, în consecinţă, a dispus suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/05.08.2016 emis de pârât, până la pronunţarea instanţei de fond şi totodată a dispus obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 20 RON, cu titlu de cheltuieli de judecata, constând în taxa de timbru.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei civile nr. 474 din data de 15 februarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, solicitând reţinerea cauzei spre rejudecare cu consecinţa respingerii acţiunii ca inadmisibilă, iar pe fondul cauzei respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi nefondată, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Recurentul a argumentat că instanţa de fond a analizat doar aspectele sesizate de intimată, admiţând acţiunea în baza unor considerente sumare şi înlăturând apărările sale fără o motivare evidentă.

Contrar celor reţinute de instanţa de fond, legiuitorul a stabilit, prin art. 45 din O.U.G. nr. 66/2011, că dreptul AM de a emite procese-verbale de constatare a neregulilor se prescrie în termen de 5 ani de la data încheierii Programului Operaţional pentru pescuit - POP (2007-2013) şi nu de la data acordării finanţării.

Instanţa de fond a admis, practic, o excepţie de tardivitate pe care nimeni nu a invocat-o, fără a lua în considerare temeiul legal în baza căruia a fost emis procesul-verbal contestat.

Obligaţia de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Recurentul a evocat circumstanţele emiterii actului a cărui suspendare s-a solicitat şi a susţinut că intimata, în cuprinsul cererii de suspendare, nu a invocat nicio împrejurare de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ atacat.

De asemenea, din actele existente la dosar nu rezultă pericolul care ar duce la producerea unei pagube iminente de natură să justifice suspendarea executării actului administrativ.

Executarea unei obligaţii bugetare, stabilită printr-un act administrativ care se bucură de prezumţia de legalitate nu poate constitui prin ea însăşi o pagubă în sensul art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 554/2004.

1.4. Apărările intimatei-reclamante

Legal citată, intimata SC A. SRL a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat, cu consecinţa menţinerii hotărârii primei instanţe, argumentând că aceasta a aplicat corect dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Intimata a susţinut că există numeroase aspecte care conduc la existenţa unor indicii temeinice de nelegalitate a actului atacat, corect reţinute de instanţa de fond, precum:

(i) Prevederile legale existente şi cunoscute la momentul acordării indemnizaţiei excepţionale pentru beneficiarii din cadrul proiectelor Natura 2000 nu cuprindeau norme care ar fi contrazis modul de calcul al indemnizaţiei astfel cum a fost acordată şi, pe baza acestora, indemnizaţia putea fi considerată de beneficiari a fi acordată în mod corect;

(ii) Neregula săvârşită în cauză nu poate fi imputată decât autorităţii contractante;

(ii) Procesul-verbal a fost întocmit după expirarea termenelor de monitorizare şi control a finanţării;

(iii) Decizia nr. 683/23.11.2016 prin care Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a Legii privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor B. nu reprezintă un impediment în reţinerea existenţei cazului bine justificat.

Din perspectiva pagubei iminente, intimata a invocat riscul de a nu mai putea onora contractele existente, de a vinde bunuri sau disponibiliza angajaţi, în contextul demarării procedurilor de executare silită, dat fiind cuantumul semnificativ al debitului imputat.

2. Cu privire la fondul recursului. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, şi faţă de criticile recurentului-pârât, constată următoarele:

2.1. Interesul recurentului-pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în soluţionarea prezentului recurs, din perspectiva desfiinţării soluţiei de suspendare a executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/05.08.2016, subzistă, raportat la efectele soluţiei atacate în prezenta cauză.

2.2. Motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu este fondat.

Acest motiv se referă la cazul în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când aceasta cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

În speţa de faţă, instanţa de control judiciar apreciază că hotărârea recurată îndeplineşte cerinţele impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât, raportat la obiectul cauzei şi limitele stabilite de dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanţa de fond a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale.

2.3. Din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recursul este, însă, fondat.

Conform celor expuse anterior, intimata-reclamantă SC A. SRL a învestit instanţa de contencios administrativ, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu o cerere de suspendare a executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/05.08.2016 întocmit de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Control Antifraudă şi Inspecţii, emis pentru suma de 450.000 de RON.

Suspendarea executării actului administrativ la cererea persoanei vătămate, reglementată în art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru etapa procedurii prealabile administrative şi în art. 15 din aceeaşi lege pentru etapa judiciară de contestare a actului administrativ, constituie un instrument procedural menit să asigure protecţia juridică provizorie a subiectelor de drept în privinţa cărora actul administrativ produce anumite efecte juridice, până la evaluarea acestuia de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare.

Această măsură de protecţie, care înlătură temporar efectul executoriu al actului administrativ, poate fi dispusă numai dacă sunt îndeplinite cele două condiţii prevăzute cumulativ de lege, anume cazul bine justificat, definit în art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 ca fiind împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, şi paguba iminentă, definită de art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004 ca fiind prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.

Cazul bine justificat şi iminenţa unei pagube sunt analizate în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze, fiind lăsate la aprecierea judecătorului, care nu poate efectua decât o analiză sumară a aparenţei dreptului, pe baza împrejurărilor de fapt şi de drept prezentate de partea interesată, cu respectarea unui echilibru rezonabil între interesul public pe care autoritatea publică este obligată să îl îndeplinească şi drepturile subiective sau interesele legitime private care pot fi afectate.

În cauză, instanţa de control judiciar constată că argumentele invocate de intimata-reclamantă, privind erorile referitoare la modul de calcul al indemnizaţiei şi cauza acestora, nu au caracterul unor indicii aparente care să răstoarne prezumţia de legalitate a actului administrativ fiscal şi să justifice suspendarea provizorie a executării acestuia, mai mult, necesită o analiză pe fond a raportului juridic dedus judecăţii.

În ceea ce priveşte aparenta depăşire a termenului de emitere a procesului-verbal, Înalta Curte constată că, potrivit art. 45 din O.U.G. nr. 66/2011, Autoritatea de Management avea dreptul de a monitoriza şi, implicit, a emite procese-verbale de constatare a neregulilor se prescrie, pentru un termen de 5 ani de la data încheierii Programului Operaţional pentru pescuit - POP (2007-2013) şi nu de la data acordării finanţării, aşa cum în mod eronat a reţinut instanţa de fond.

Se mai constată că, prin Sentinţa civilă nr. 1864 din 22 mai 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2017, a fost respinsă, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantei SC A. SRL, formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, având ca obiect anularea Deciziei nr. 14/07.10.2016 privind soluţionarea Contestaţiei formulată împotriva titlului de creanţă stabilit prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/05.08.2016, a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/05.08.2016, exonerarea reclamantei de la plata creanţei bugetare rezultată din constatarea neregulilor în cuantum de 450.000 RON şi suspendarea executării procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/05.08.2016.

Soluţia pronunţată de instanţa învestită cu acţiunea în anularea actului administrativ reprezintă implicit o confirmare a prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ a cărui suspendare se solicită şi conferă consistenţă concluziei că, în cauză, nu este îndeplinită condiţia cazului bine justificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, pentru a fundamenta dispunerea măsurii provizorii a suspendării executării, în cadrul procedurii sumare reglementate de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Constatarea faptului că nu este îndeplinită condiţia referitoare la cazul bine justificat în sensul în art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, face de prisos analiza condiţiei prevenirii unei pagube iminente, în sensul art. 2 alin. (1) lit. ş) din aceeaşi lege, atâta timp, aşa cum s-a arătat anterior, pentru a fi dispusă măsura provizorie de suspendare a executării actului administrativ, este necesară îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.

Pentru aceste considerente, constatând fondat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (2) C. proc. civ. (2010), Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând cauza, va respinge acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împotriva Sentinţei civile nr. 474 din 15 februarie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând cauza:

Respinge acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 martie 2019.

GGC - GV