Revision for contradictory judgments inadmissible where jurisdictional and substantive decisions lack triple identity

Asupra cererii de revizuire de faţă constată:

Prin Sentinţa civilă nr. 2057 din 20 martie 2018, Judecătoria Cluj-Napoca a respins cererea având ca obiect contestaţie la executare, formulată de contestatorii A., B. şi C., în contradictoriu cu intimaţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanţii A., B. şi C.

Prin Decizia civilă nr. 1771/A din 28 august 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Cluj, secţia civilă, s-a admis excepţia necompetenţei funcţionale a Tribunalului Cluj, secţia civilă, şi, pe cale de consecinţă, s-a declinat competenţa de soluţionare a apelului declarat de contestatorii A., B. şi C. împotriva Sentinţei civile nr. 2057 din 20 martie 2018 pronunţate în dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Cluj-Napoca, în favoarea secţiei mixte de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Cluj.

Prin Decizia civilă nr. 1820 din 7 iulie 2018, pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale s-a declinat competenţa de soluţionare a apelului declarat de apelanţii A., B., C. împotriva Sentinţei civile nr. 2057/2018 pronunţate de Judecătoria Cluj-Napoca, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia civilă. S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus trimiterea dosarului către Curtea de Apel Cluj, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Prin Decizia civilă nr. 82 din 23 noiembrie 2018, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a stabilit competenţa de soluţionare a apelului formulat de apelanţii A., B., C., în contradictoriu cu intimaţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împotriva Sentinţei civile nr. 2057 din 20 martie 2018 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia civilă.

Prin Decizia civilă nr. 57/A din 11 ianuarie 2019, Tribunalul Cluj, secţia civilă, a respins apelul declarat de A., B. şi C. împotriva Sentinţei civile nr. 2057 din 20 martie 2018 pronunţate de Judecătoria Cluj-Napoca.

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 12 februarie 2019, revizuenta C. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secţia civilă, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii, revizuenta învederează că decizia atacată este potrivnică Sentinţei civile nr. 82 din 23 noiembrie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, formulând următoarele susţineri:

Prin Sentinţa civilă nr. 82/2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în dosar nr. x/2017*, s-a reţinut că, raportat la natura titlului, indiferent de organul care o pune în executare, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine secţiei civile a tribunalului.

Din raţionamentul Curţii de Apel Cluj, reiese fără echivoc că natura civilă a titlului a determinat competenţa instanţei civile.

Pe cale de interpretare, reiese că executarea silită a creanţelor bugetare rezultate dintr-o hotărâre judecătorească pronunţată în condiţiile dreptului comun se execută silit de către executorii fiscali, dar regimul juridic aplicabil acestor creanţe este cel de drept comun, sub acest aspect natura lor fiind pur civilă.

Decizia civilă nr. 57/A/2019 pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia civilă, în urma stabilirii competenţei acestei instanţe prin Sentinţa civilă nr. 82/2018 este nelegală, contrazicând autoritatea de lucru judecat a Sentinţei civile nr. 82/2018.

Tribunalul Cluj, prin Decizia civilă nr. 57/A/2019, a interpretat greşit dispoziţiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecăţii şi a încălcat autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile mai sus menţionate, hotărâre judecătorească ce se impunea a fi respectată de către instanţa de apel.

În considerentele deciziei civile s-a reţinut că "nu se invocă un drept de creanţă născut din raporturi contractuale, ci, dimpotrivă, din raporturi juridice extracontractuale, iar creanţa datorată intimatei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, constând în plata sumei de bani menţionate în titlul executoriu, reprezintă un venit propriu al acesteia, care se varsă la bugetul instituţiei şi constituie o creanţă bugetară. Ca o consecinţă a naturii juridice a dreptului de creanţă ce se urmăreşte silit, instanţa de apel reţine incidenţa art. 215 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, care stabileşte că dreptul organului de executare silită de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani.

Or, o astfel de motivare contrazice considerentele Sentinţei civile nr. 82/2018 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, care, raportat la natura titlului executoriu a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei civile, iar nu în favoarea instanţei de contencios fiscal.

Din economia dispoziţiilor legale menţionate, rezultă că termenul de prescripţie reglementat de legislaţia fiscală este aplicabil doar creanţelor fiscale/creanţelor bugetare asimilate creanţelor fiscale şi creanţelor rezultând din amenzi contravenţionale, în orice alte situaţii fiind incident termenul de prescripţie de drept comun (3 ani).

Cum, dreptul de a obţine executarea silită nu este altceva decât dreptul creditorului de a constrânge pe debitor să execute silit o anumită prestaţie, consfinţită într-un titlu executoriu, înseamnă că şi dreptul de a obţine executarea silită este un element sau o latură intrinsecă a dreptului la acţiune "lato sensu", drept eminamente material, iar nu procesual.

Intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, pentru neîndeplinirea condiţiei impuse de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., respectiv, tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

La termenul din 21 martie 2019, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire.

Analizând condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Rezultă că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile judecătoreşti să fie pronunţate în dosare diferite; să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.

Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeaşi pricină, având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi.

Din dispoziţiile legale menţionate rezultă că posibilitatea de a cere revizuirea unei hotărâri, atunci când există hotărâri potrivnice, este supusă, printre altele, condiţiei ca aceasta să fie dată în aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate, acestea fiind elementele caracteristice ale autorităţii lucrului judecat.

Prin sintagma "aceeaşi pricină" se înţelege întrunirea condiţiei triplei identităţi cu privire la două cereri de chemare în judecată, astfel încât soluţionarea celei de a doua să aducă atingere puterii de lucru judecat al celei dintâi, consecinţa în acest caz fiind, potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (4) C. proc. civ., anularea celei de a doua hotărâri. Textul nu este aplicabil dacă prin hotărârile invocate nu s-au soluţionat cereri de chemare în judecată diferite, ci ele au fost pronunţate în cadrul aceluiaşi proces, în faze sau cicluri procesuale diferite.

Aceasta deoarece, în cadrul aceluiaşi proces nu se poate ajunge la hotărâri potrivnice, întrucât, chiar dacă, în diferite faze sau cicluri procesuale, soluţiile pot fi diferite de cele anterioare, în final o singură hotărâre pune capăt judecăţii.

În cauza dedusă judecăţii, revizuenta a solicitat anularea Deciziei nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secţia civilă, susţinând că aceasta este potrivnică Sentinţei civile nr. 82 din 23 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Prin Decizia nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secţia civilă, s-a soluţionat apelul declarat de A., B. şi C. împotriva Sentinţei civile nr. 2057 din 20 martie 2018 a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care s-a respins contestaţia la executare formulată de aceştia, în contradictoriu cu intimaţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Prin hotărârea invocată ca pretins potrivnică, respectiv Sentinţa civilă nr. 82 din 23 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal s-a soluţionat conflictul de competenţă ivit între două secţii ale Tribunalului Cluj, în legătură cu soluţionarea apelului declarat împotriva Deciziei nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secţia civilă.

Se constată astfel că, hotărârile invocate ca fiind contradictorii sunt date în aceeaşi cauză, hotărârea a cărei anulare se solicită, respectiv Decizia nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secţia civilă, a fost pronunţată în soluţionarea apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 2057 din 20 martie 2018 a Judecătoriei Cluj-Napoca, iar hotărârea invocată ca pretins potrivnică, a fost pronunţată în soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între două secţii ale Tribunalului Cluj, în legătură cu soluţionarea apelului declarat împotriva Deciziei nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secţia civilă, astfel că nu sunt întrunite condiţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, constatând că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Deciziei nr. 57/A din 11 ianuarie 2019 a Tribunalului Cluj, secţia civilă, formulată de revizuenta C.

Cu recurs la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2019.

GGC - CL