Inadmissibility of cassation against non-appealable jurisdiction declination order under art. 132(3) CPC

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 1223A din 14 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu; a declinat competenţa materială de soluţionare a cererii de revizuire formulată împotriva Sentinţei civile nr. 13 din 7 iulie 2018, pronunţată de Tribunalul Teleorman, revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1, 7, 8, 9 şi 10 C. proc. civ., în favoarea Tribunalului Teleorman; a disjuns cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei civile nr. 738 A din 13 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2018, revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1, 7, 8, 9 şi 10 C. proc. civ., formulată de revizuentul A.; a dispus înaintarea cauzei ca registratură, în vederea formulării unui nou dosar, în care a fost acordat termen manual în aceeaşi zi, 14 noiembrie 2018, pe rolul completului 11 apel.

Împotriva Deciziei nr. 1223A din 14 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a declarat "apel" revizuentul A. cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 30 iulie 2019 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10.

Prin rezoluţia din data de 2 septembrie 2019, calea de atac a fost recalificată drept recurs şi s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin raport s-a reţinut că, în opinia raportorului, recursul este declarat împotriva unei hotărâri judecătoreşti care nu este supusă niciunei căi de atac.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

La data de 3 octombrie 2019, recurentul a depus punct de vedere la raport, prin care a solicitat admiterea căii de atac.

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia inadmisibilităţii recursului reţinută prin raport, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului.

Art. 132 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că atunci:

"Când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, din oficiu sau la cererea părţilor, ea este obligată să stabilească instanţa judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională competent".

Alin.(3) al aceluiaşi articol prevede faptul că:

"Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei judecătoreşti competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent".

Prin urmare, hotărârea pronunţată de o instanţă atunci când declină competenţa de soluţionare a cauzei nu este supusă niciunei căi de atac.

Potrivit principiului legalităţii consacrat de art. 457 din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea însăşi a acestora să se realizeze în condiţiile legii.

În aceste condiţii, din coroborarea dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. cu art. 132 alin. (3) din acelaşi act normativ, decizia nr. 1223A din 14 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie nu este susceptibilă de recurs.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1223A din 14 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1223A din 14 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, ca inadmisibil.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 noiembrie 2019.

GGC - MM