Jurisdiction for judicial interdiction disputes determined by effective residence rather than registered domicile

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Brăila, la data de 26 noiembrie 2018, sub nr. x/2018, petenta A. a solicitat punerea sub interdicţie a intimatului B. şi numirea sa în calitate de tutore al acestuia.

Prin Sentinţa civilă nr. 2554 din 19 aprilie 2019, Judecătoria Brăila, secţia civilă a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Buzău.

În motivarea soluţiei, instanţa a dat eficienţă dispoziţiilor art. 936 C. proc. civ. în raport de domiciliul intimatului din cartea de identitate.

Prin Sentinţa civilă nr. 4124 din 25 iulie 2019, Judecătoria Buzău, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a decide astfel, instanţa s-a raportat la noţiunea de "domiciliu" în sens mai larg, prin aceasta înţelegându-se adresa la care persoana locuieşte efectiv, întrucât scopul dispoziţiilor art. 936 C. proc. civ. este acela de a se crea posibilitatea administrării eficiente a probelor necesare soluţionării cauzei.

Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa soluţionării cererii de punere sub interdicţie judecătorească revine Judecătoriei Brăila, pentru considerentele ce succed:

Obiectul judecăţii îl constituie punerea sub interdicţie judecătorească a unei persoane, respectiv a intimatului B., întrucât nu are capacitatea de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţii.

Conform art. 936 C. proc. civ. "Cererea de punere sub interdicţie judecătorească a unei persoane se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul." În completare, art. 114 din acelaşi cod stipulează: "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."

Prevederile art. 936 C. proc. civ. reglementează o normă specială de competenţă teritorială absolută în materia punerii sub interdicţie, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că priveşte capacitatea persoanei fizice. Astfel, competenţa de soluţionare a cererii de punerii sub interdicţie a unei persoane aparţine numai instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.

Înalta Curte constată că problema care a generat ivirea prezentului conflict de competenţă priveşte interpretarea diferită pe care cele două instanţe aflate în conflict au dat-o noţiunii de domiciliu în situaţia de faţă, cu privire la o persoană lipsită de discernământ.

Astfel cum este reglementat în art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde acesta declară că îşi are locuinţa principală. Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate, potrivit art. 91 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Instanţa reţine că noţiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege enunţate mai sus vizează, în sens procesual, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cauzei. Aşadar, această noţiune trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanţă nu atât locuinţa statornică sau principală a acestei persoane, ci adresa unde locuieşte efectiv.

Din actele dosarului, rezultă că intimatul B. avea la data înregistrării acţiunii, 26 noiembrie 2018, domiciliul în sat Romanu, judeţ Brăila, conform vizei de reşedinţă aplicată pe verso-ul cărţii de identitate.

În vederea soluţionării cererii de punere sub interdicţie, cercetările necesare cu privire la situaţia pârâtului au fost realizate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila. De asemenea, raportul de expertiză psihiatrică care a examinat clinic cazul a fost întocmit de către Serviciul de Medicină Legală Brăila, pentru a se aprecia asupra oportunităţii aplicării punerii sub interdicţie.

Faţă de toate aceste împrejurări, în scopul determinării competenţei teritoriale, Înalta Curte va ţine seama de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii ce trebuie dispuse în cauză, respectiv avizul unei comisii de medici specialişti şi ascultarea intimatului de către instanţă, circumstanţe în raport de care domiciliul menţionat în cartea de identitate, respectiv Aleea x, judeţ Buzău, apare ca fiind lipsit de relevanţă.

Cum intimatul locuieşte efectiv în judeţul Brăila, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Brăila, aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de punere sub interdicţie judecătorească formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2019.

GGC - MM