Admissibility of recourse against irrevocable peremption decisions in appellate proceedings
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed as inadmissible the appeal filed by the appellant-revisor against the Court of Appeal decision, leaving the lower court's ruling that the appellant's initial appeal was barred by peremption (perimare) in force. The dispute concerned the procedural admissibility of challenging a decision declaring peremption within a case where the underlying subject matter was an appeal (recurs) against a first-instance suspension order; the appellant argued the 2015 suspension decision was flawed, but the appellate court had already declared the new appeal filed against it perempted. Relying on the principle that procedural incidents follow the fate of the main subject matter and the doctrine that judgments in appeal cases are irrevocable, the Court held that a decision resolving a peremption incident in a case involving an appeal is not subject to further appeal under Article 253(2) of the Civil Procedure Code, as such judgments are irrevocable pursuant to Article 377(2)(4), rendering the subsequent appeal inadmissible under Article 312(1).
Legislator headnote
AI generatedart. 137 alin. (1) C. proc. civ, art. 253 alin. (2) C. proc. civ, art. 316 C. proc. civ, art. 299 C. proc. civ, art. 1551 alin. (1) C. proc. civ, art. 129 alin. (1) C. proc. civ; Admissibility of recourse against irrevocable peremption decisions in appellate proceedings: The dispute concerned the procedural admissibility of challenging a decision declaring peremption within a case where the underlying subject matter was an appeal (recurs) against a first-instance suspension order; the appellant argued the 2015 suspension decision was flawed, but the appellate court had already declared the new appeal filed against it perempted. Relying on the principle that procedural incidents follow the fate of the main subject matter and the doctrine that judgments in appeal cases are irrevocable, the Court held that a decision resolving a peremption incident in a case involving an appeal is not subject to further appeal under Article 253(2) of the Civil Procedure Code, as such judgments are irrevocable pursuant to Article 377(2)(4), rendering the subsequent appeal inadmissible under Article 312(1).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvision cited in the dispositive as the legal basis for dismissing the appeal as inadmissible.
Full text
Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 99R din 8 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost admisă excepţia perimării şi s-a constatat perimată cererea de recurs formulată de recurentul-revizuent A. împotriva Încheierii de şedinţă din 23 aprilie 2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în dosarul nr. x/2013, în contradictoriu cu intimata Asociaţia de Proprietari bloc B.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs revizuentul A.
Examinând recursul în raport de excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară potrivit dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Conform art. 253 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare.
Aceste text legal este situat în Titlul III al C. proc. civ. care vizează procedura înaintea primei instanţe.
Potrivit art. 298 şi art. 316 C. proc. civ., dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă se aplică şi în instanţa de apel, iar cele privind judecata în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice dispoziţiilor care reglementează cele două căi de atac.
Conform art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională.
În speţă, calea de atac a recursului a fost exercitată împotriva unei decizii de perimare pronunţate într-un dosar având ca obiect recursul formulat de revizuentul A. împotriva Încheierii de şedinţă din 23 aprilie 2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2013, prin care a fost suspendată judecata cauzei, în temeiul art. 1551 alin. (1) C. proc. civ.
Din interpretarea textelor procedurale mai sus menţionate, rezultă că decizia atacată nu este susceptibilă de exercitarea controlului judiciar extraordinar al acestei căi de atac, fiind pronunţată într-un dosar de recurs, deci irevocabilă conform art. 377 alin. (2), pct. 4 C. proc. civ.
Se reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor obligaţia îndeplinirii actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător.
Revine, aşadar, persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă şi de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit şi a căilor de atac.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Împrejurarea că, în art. 253 alin. (2) C. proc. civ., se menţionează că "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului", nu poate fi înţeleasă în sensul că este susceptibilă de această cale de atac şi decizia prin care se constată intervenit incidentul procedural al perimării.
Aceasta, întrucât intenţia legiuitorului nu a fost aceea de a deschide o nouă cale de atac a recursului, după ce hotărârea a devenit irevocabilă fiind, astfel, epuizat dreptul de a exercita recurs.
Textul de lege anterior menţionat, la data când a fost introdus în C. proc. civ., a urmărit numai să desfiinţeze apelul împotriva hotărârilor date în perimare, iar nu să deschidă posibilitatea exercitării recursului împotriva unei hotărâri irevocabile, cum este în cauza de faţă.
Perimarea este un simplu incident în judecarea cauzei, incident care se rezolvă în cursul judecăţii pe cale de excepţie, astfel că nu se poate admite ca pentru hotărârea prin care se rezolvă acest incident să existe o cale de atac pe care legea nu o îngăduie cu privire la hotărârea asupra fondului.
La aceeaşi concluzie conduce şi coroborarea dispoziţiilor art. 253 alin. (2) cu cele ale art. 299 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., texte care, definind obiectul recursului, stabilesc în mod clar că acesta nu poate fi reprezentat de hotărâri irevocabile.
Astfel spus, hotărârea pronunţată asupra incidentului perimării poate fi atacată cu recurs numai dacă şi hotărârea care s-ar fi pronunţat în cererea perimată ar fi fost susceptibilă de această cale de atac (după regula conform căreia accesoriul urmează soarta principalului "accesorium sequitur principale").
Ca atare, în raport de dispoziţiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, Decizia nr. 99R din 8 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac.
În consecinţă, recursul formulat în cauză fiind inadmisibil, Înalta Curte urmează a-l respinge în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 99R din 8 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 octombrie 2019.
GGC - CL