Territorial incompetence in low-value claims: waiver of private law objection due to failure to file timely response

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin Cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia la 19 aprilie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC B. SRL, obligarea acesteia la plata sumei de 3.925,40 RON şi acordarea cheltuielilor de judecată.

Cererea nu a fost motivată în drept.

II. Hotărârea Judecătoriei Medgidia

Prin Sentinţa nr. 598 din 10 septembrie 2019, Judecătoria Medgidia a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Călăraşi.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Medgidia a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ., "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."

Reţinând că domiciliul pârâtei SC B. SRL se află în judeţul Călăraşi, prin raportare la dispoziţiile art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Judecătoriei Medgidia a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Călăraşi.

III. Hotărârea Judecătoriei Călăraşi

Prin Sentinţa nr. 399 din 27 septembrie 2019, Judecătoria Călăraşi a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Călăraşi, prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv cerere de valoare redusă, a constatat că, în ceea ce priveşte competenţa, sunt incidente prevederile art. 1028 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei; alin. (2) "Competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun".

A apreciat că, deşi legiuitorul a atribuit, exclusiv, în favoarea judecătoriei competenţa materială în soluţionarea cererilor de valoare redusă, în privinţa competenţei teritoriale, rămân aplicabile prevederile Capitolului II din C. proc. civ.

Prin raportare la natura raporturilor deduse judecăţii prin cererea introductivă, a reţinut că instanţa competentă, din punct de vedere teritorial, este judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul pârâta, respectiv Judecătoria Călăraşi, conform art. 1028 alin. (2) coroborat cu art. 107 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce priveşte regulile care guvernează competenţa teritorială de drept comun a considerat că, din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) C. proc. civ., acestea sunt de ordine privată, ceea ce presupune că, în ipoteza sesizării de către reclamant a unei instanţe necompetente teritorial, astfel cum este cazul în speţă, excepţia necompetenţei teritoriale poate fi ridicată, conform art. 130 alin. (3) din acest act normativ, "doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe".

Or, câtă vreme, conform art. 1030 alin. (4) C. proc. civ., legiuitorul a instituit obligativitatea formulării întâmpinării şi în cadrul procedurii prevăzute pentru soluţionarea cererii de valoare redusă, iar pârâta nu a expediat instanţei formularul de răspuns în termen de 30 de zile de la comunicarea cererii introductive, Judecătoria Călăraşi a constatat că a operat decăderea din dreptul acestei părţi de a invoca excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Medgidia.

În aceste condiţii, a apreciat că invocarea acestei excepţii de instanţă, din oficiu, la termenul de judecată din 10 septembrie 2019, nu numai că s-a făcut cu nerespectarea art. 130 alin. (3) C. proc. civ., care atribuie calitate procesuală activă în privinţa acestei excepţii exclusiv pârâtului, dar s-a făcut şi cu nerespectarea manifestării de voinţă exprimate tacit de pârâtă, care, prin faptul că nu a formulat excepţia în cauză, a înţeles să accepte judecarea pricinii de către Judecătoria Medgidia.

Astfel, Judecătoria Călăraşi a reţinut că, de vreme ce la împlinirea termenului de decădere de 30 de zile în care, potrivit art. 1030 alin. (4) C. proc. civ., pârâta putea formula întâmpinare şi, implicit, ridica excepţii de ordine privată în cauză, partea care avea calitatea exclusivă conferită de art. 130 din acest act normativ a rămas în pasivitate, Judecătoria Medgidia a rămas învestită cu soluţionarea pricinii.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (1) C. proc. civ., necompetenţa este de ordine publică sau privată. Alin. (2) al acestui articol stipulează că necompetenţa este de ordine publică (pct. 1) în cazul în cazul încălcării competenţei generale, când procesul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti; (pct. 2) în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad sau de competenţa unei alte secţii sau altui complet specializat; (pct. 3) în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura. Alin.(3) prevede că "În toate celelalte cazuri, necompetenţa este de ordine privată."

Conform art. 130 din actul normativ mai sus menţionat, excepţia de necompetenţă se invocă în mod diferit, în funcţie de caracterul de ordine publică sau privată al excepţiei.

În cauză, se constată că litigiul dedus judecăţii are ca obiect cererea cu valoare redusă, formulată de reclamanta SC A. SRL, în baza dispoziţiilor art. 1028 alin. (2) C. proc. civ., în contradictoriu cu pârâta SC B. SRL, prin care a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 3.925,40 RON, reprezentând contravaloarea facturii nr. x din 21 noiembrie 2018.

Referitor la competenţa teritorială de soluţionare a cererilor cu valoare redusă, dispoziţiile art. 1028 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că aceasta se stabileşte "potrivit dreptului comun".

Necompetenţa teritorială de drept comun, prevăzută de art. 107 C. proc. civ., este o normă de ordine privată, care poate fi invocată, conform art. 130 alin. (3) din acest act normativ, "doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii."

În procedura cu privire la cererile de valoare redusă, reglementată în Titlul X din C. proc. civ., conform art. 1030 alin. (4), întâmpinarea constă într-un formular de răspuns, care trebuie depus la dosar în termen de 30 de zile de la comunicarea cererii introductive, pârâtul având posibilitatea să răspundă pretenţiilor reclamantului şi prin orice alt mijloc adecvat.

Verificând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că pârâta SC B. SRL nu a depus întâmpinare, deşi această obligaţie i-a fost comunicată de Judecătoria Medgidia la 9 mai 2019, astfel cum reiese din conţinutul dovezii de înmânare aflate la dosarul acestei instanţe, semnate de administratorul său.

Având în vedere că excepţia necompetenţei teritoriale nu a fost ridicată de pârât în condiţiile prevăzute de art. 107 din C. proc. civ., invocarea din oficiu de către Judecătoria Medgidia a acestei excepţii s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 130 din acest act normativ, întrucât dreptul de a contesta sesizarea instanţei necompetente revenea exclusiv pârâtei, care nu a înţeles să formuleze întâmpinare.

În aceste condiţii, neinvocarea de către pârâtă a excepţiei necompetenţei teritoriale în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtei din dreptul de a o ridica, instanţa iniţial învestită rămânând competentă să soluţioneze cauza.

Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Medgidia.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 octombrie 2019.

GGC - CP