Timeliness of recusal for antepronuntiation and nullity of appeal for failure to state legal grounds
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal filed by the opposing party against the Court of Appeal's decision to reject a recusal request, leaving the lower court's ruling in force. The dispute concerned the timeliness and merit of a motion for recusal based on alleged *antepronuntiation* by the judicial panel, which had issued reasoned orders months before the filing of the recusal request, as well as claims of unfair treatment and violation of the right to defense. Relying on Articles 44, 486, 487, and 53 of the Civil Procedure Code, the court determined that the recusal was filed after the start of hearings and well after the party had knowledge of the contested reasoning, constituting a tardy and unfounded challenge; furthermore, the appeal was procedurally null and void because the appellant submitted only a simple declaration without the mandatory legal grounds or development of arguments required by law within the statutory deadline.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 C. proc. civ, art. 44 C. proc. civ, art. 53 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) C. proc. civ, art. 487 alin. (1) C. proc. civ; Timeliness of recusal for antepronuntiation and nullity of appeal for failure to state legal grounds: Potrivit art. 53 alin. (1) C. proc. civ. "Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Încheierea de şedinţă din 12 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost admisă excepţia tardivităţii cererii de recuzare întemeiate pe motivul antepronunţării prin încheierea din data de 04.06.2018, şi respinsă, ca atare şi a fost respinsă, în rest, cererea de recuzare formulată de A., ca nefondată.
În motivare, cu privire la excepţia tardivităţii cererii de recuzare întemeiate pe motivul antepronunţării prin încheierea din data de 04.06.2018, s-a constatat că ulterior acestei date, în cauză au fost acordate mai multe termene de judecată, la care au fost realizate acte procesuale - 08.08.2018, termen la care petenta prin reprezentant a fost prezentă; 15 octombrie 2018, termen la care petenta prin reprezentant a fost de asemenea, prezentă; 26.11.2018, termen la care petenta a fost de asemenea, prezentă - fără însă, ca petenta să fi recuzat completul de judecată pentru motivul antepronunţării prin considerentele expuse de acesta în cadrul încheierii de şedinţă din data de 04.06.2018.
Or, reţine curtea, aceste considerente erau cunoscute petentei, atât în virtutea obligaţiei procesuale de a se interesa de modul de desfăşurare a procesului, obligaţie consacrată de art. 10 C. proc. civ., cât şi ca urmare a faptului că la termenul de judecată din data de 26.11.2018, petenta a formulat chiar şi o cerere de lămurire şi înlăturare a dispoziţiilor contradictorii ale chiar respectivei încheieri de şedinţă din 04.06.2018.
În raport de art. 44 C. proc. civ., curtea a constatat că motivul de recuzare reprezentat de antepronunţarea completului, este tardiv formulat, fiind promovat ulterior începerii de dezbateri la termenele de judecată menţionate anterior şi la mult timp de la momentul cunoaşterii respectivelor considerente contestate.
Restul motivelor de recuzare formulate au fost constatate ca nefondate.
S-a reţinut că, prin Încheierea de şedinţă din data de 26.11.2018, prin care a soluţionat cererea de lămurire şi înlăturare a dispoziţiilor contradictorii ale încheierii de şedinţă din 04.06.2018, completul nu s-a antepronunţat asupra cauzei, toate considerentele respectivei încheieri din noiembrie fiind arondate exclusiv instituţiilor procesuale ale lămuririi şi înlăturării dispoziţiilor contradictorii.
Mai mult, se observă că respectivul complet de judecată a decelat inclusiv criticile petentei din cererea de lămurire şi îndepărtare dispoziţii contradictorii, pe care le-a apreciat ca vizând fondul cauzei şi le-a exclus în mod expres din câmpul analizei sale juridice de la acea dată.
S-a reţinut şi că motivul expus la punctul 5 din cererea de recuzare scrisă, este nefondat, întrucât argumentele vizând dreptul la apărare al petentei se referă, în realitate, la măsurile procesuale luate de către instanţa de judecată la termenul din data de 03 decembrie 2018, care sunt măsuri de judecată.
Curtea a constatat, totodată, că la termenul de judecată din data de 03 decembrie 2018, au fost formulate concluzii inclusiv de către această parte procesuală, prin intermediul avocatului său ales, astfel încât nu se poate invoca, sub acest aspect, afectarea imparţialităţii magistraţilor cauzei, ca obligaţie procesuală derivată inclusiv din garanţiile dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor sale Fundamentale.
Împotriva încheierii de şedinţă de mai sus, intimata A. a formulat recurs, care face obiectul prezentului dosar, printr-o simplă declaraţie, fără motivare.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 15 ianuarie 2019 şi repartizat Completului filtru nr. 5 (CF x).
Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost întocmit la data de 13 iunie 2019 şi comunicat părţilor la data de 20 iunie 2019, potrivit dovezilor de comunicare aflate la filele x.
Părţile nu au depus punct de vedere la raport.
Analizând excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 53 alin. (1) C. proc. civ. "Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri".
În cauză, dosarul a fost soluţionat la data de 17 decembrie 2018, prin Sentinţa nr. 1408 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ. cererea de recurs trebuie să cuprindă, printre altele, numele, prenumele, domiciliul, reşedinţa, denumirea, sediul părţilor, precum şi motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat.
Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.
Conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5) aplicabile şi în recurs", adică atunci când termenul pentru exercitarea căii de atac curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea recursului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
Termenul pentru declararea şi motivarea căii de atac s-a împlinit la data de 22 ianuarie 2019.
Recurenta intimată a depus o simplă declaraţie de recurs, în cuprinsul căreia a susţinut că recursul urmează să fie motivat ulterior.
La dosar nu a fost depusă motivarea căii de atac.
Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte urmează să anuleze recursul formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de intimata A. împotriva încheierii din 12 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 octombrie 2019.
GGC - CL