Annulment of Cassation Appeal for Failure to Articulate Specific Legal Grounds in Real Property Dispute

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 287A din data de 9 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva Sentinţei civile nr. 814 din 29 mai 2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a formulat cerere de recurs, transmisă prin fax şi înregistrată la 3 mai 2018.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant A. a arătat că "decizia apelată a fost dată nelegal, cu aplicarea greşită a legii, netemeinică şi nu a ţinut seama de autoritatea de lucru judecat".

În continuare, în cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a arătat că instanţa nu a răspuns la "cererile apelate" şi nu a luat în considerare documentele şi probele depuse la dosar în dovedirea faptului că apartamentul în litigiu a fost ilegal dobândit şi vândut, apreciind că instanţa de apel şi-a însuşit rolul de avocat al pârâţilor, "ignorând părţile ce-i avantajează pe reclamant". A precizat că a depus la dosar note scrise pe care instanţa de apel nu le-a luat în considerare.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 17 mai 2018 şi repartizat spre soluţionare completului de filtru CF x.

Urmare a Hotărârii nr. 119/26.09.2018 a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a aprobat desfiinţarea completului nr. 2 începând cu data de 14 decembrie 2018 şi repartizarea în sistem ciclic a dosarelor rămase pe rolul acestui complet, dosarul a fost repartizat completului de judecată CF x.

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 6 mai 2019, dispunându-se comunicarea acestuia către părţile din cauză.

Raportul a fost comunicat părţilor la 13 - 16 mai 2019.

La 23 mai 2019 intimaţii-pârâţi Consiliul Local al Sectorului 1 Bucureşti şi Primăria Sectorului 1 Bucureşti au depus punct de vedere la raport, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil, apreciind că recursul nu este motivat.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac, în complet de filtru, fără citarea părţilor.

Examinând recursul în raport de excepţia de nulitate, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Cererea de recurs, astfel cum a fost formulată de reclamantul A., nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunui motiv de nelegalitate de natură să învestească instanţa de recurs cu soluţionarea căii de atac.

Recurentul nu a prezentat critici împotriva deciziei atacate, limitându-se a menţiona doar că instanţa nu a răspuns la "cererile apelate" şi nu a luat în considerare documentele şi probele depuse la dosar în dovedirea faptului că apartamentul în litigiu a fost ilegal dobândit şi vândut.

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Criticile părţii vizează modalitatea de interpretare şi valorificare a probelor şi a înscrisurilor existente la dosar de către instanţa de apel - critici de netemeinicie ce nu pot face obiectul analizei în faţa instanţei de recurs.

În cuprinsul memoriului de recurs, reclamantul menţionează formal faptul că hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii, fără a arăta în concret care sunt textele de lege - normele de drept material greşit aplicate de către instanţa de apel.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

În acest sens, cererea de recurs trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.

În consecinţă, reţinând că aspectele evidenţiate în cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate a hotărârii recurate, care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate de către instanţă din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 287A din 9 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 octombrie 2019.

GGC - CL