Revolution fighter status and social insurance benefits: Recourse against final Court of Appeal decision declared inadmissible
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appellant's appeal as inadmissible, thereby affirming the finality of the Court of Appeal's decision which had previously dismissed the pension authority's appeal as late-filed; consequently, the first-instance judgment annulling the administrative decision on the claimant's benefit remains in force. The dispute concerned social insurance benefits, specifically a claim to invalidate a decision by the National House of Public Pensions regarding the status of a 1989 revolution fighter. The decisive legal basis was the principle that appeals are only permissible against non-final judgments under the Civil Procedure Code; because the appeal was filed against a decision already deemed final due to the expiration of the appeal period without further challenge, and because transitional measures from Law No. 2/2013 excluded such social insurance decisions from further recourse to the Supreme Court, the appeal lacked admissibility.
Legislator headnote
AI generatedart. 468 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ; Revolution fighter status and social insurance benefits: Recourse against final Court of Appeal decision declared inadmissible: Prin Decizia civilă nr. 494/A din 24 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, a fost respins, ca tardiv formulat, apelul declarat de pârâta Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii Bucureşti, ca urmare a nerespectării prevederilor art. 468 alin. (1) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 07.09.2017, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală de Contestaţii de pe lângă Casa Naţională de Pensii Publice, desfiinţarea Hotărârii nr. 20868/07.08.2017, motivând că este îndreptăţit să primească indemnizaţia solicitată, deoarece are noul certificat de luptător în Revoluţia Română din decembrie 1989 "Luptător cu rol determinant", iar prin Decizia nr. 162/2017 a Curţii de Apel Cluj a obţinut o soluţie favorabilă.
Prin Sentinţa civilă nr. 6826 din 18 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. x/2017, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul A. şi, în consecinţă, a fost anulată Hotărârea nr. 20868/07.08.2017, emisă de pârâta Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii Bucureşti.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii, solicitând admiterea apelului şi, pe cale de consecinţă, modificarea în tot a sentinţei apelate, în sensul respingerii acţiunii.
Prin Decizia civilă nr. 494/A din 24 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, a fost respins, ca tardiv formulat, apelul declarat de pârâta Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia Centrală de Contestaţii Bucureşti, ca urmare a nerespectării prevederilor art. 468 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie la data de 05.06.2018.
Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, raportorul a arătat că recursul declarat în cauză nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, fiind formulat împotriva unei hotărâri definitive, pronunţată într-un litigiu de asigurări sociale.
Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia inadmisibilităţii recursului reţinută prin raport, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. stipulează că "în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".
Prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Din interpretarea acestui text legal rezultă că o hotărâre nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege, sau cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituţional în raport de prevederile art. 129 din Constituţie.
În cauza de faţă, prin demersul judiciar iniţiat la data de 07.09.2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală de Contestaţii de pe lângă Casa Naţională de Pensii Publice, desfiinţarea Hotărârii nr. 20868/07.08.2017 emisă de Casa Naţională de Pensii Publice - Comisia central de contestaţii.
Faţă de natura pretenţiei deduse judecăţii, se reţine că aceasta se încadrează în sfera cererilor privitoare la asigurări sociale, cauza circumscriindu-se, din acest punct de vedere, dispoziţiilor reglementate de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 antemenţionate, potrivit cărora, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale. De asemenea, în aceste litigii, nu sunt supuse recursului deciziile pronunţate de instanţele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.
Prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
În cauză, Decizia nr. 494/A din data de 24 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a civilă, pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, este definitivă, în înţelesul dispoziţiilor legale sus menţionate, motiv pentru care împotriva acesteia nu mai poate fi exercitată calea de atac a recursului.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 494/A din data de 24 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a civilă, pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 494/A din data de 24 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a IV-a civilă, pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.
Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 iunie 2019.
GGC - GV