Validity of "desființare" of a duplicate land registry book: rectification limits under Civil Code arts. 907–911
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's decision to reject the claim for the complete annulment ("desființare") of a duplicate land registry book (CF), leaving intact the first-instance judgment that recognized the claimant’s ownership of a 4,500 sq. m. plot and ordered only the removal of the overlap notification from the correct land registry. The dispute centered on a civil property action where the claimant sought to establish ownership and eliminate a conflicting land registry entry created for a non-existent right, arguing that the existing duplicate registry represented an "inexistent" title that could not be resolved by mere erasure. The court determined that the claimant failed to demonstrate that "annulment" was a legally recognized operation distinct from standard rectification or erasure, noting that the Civil Code and Land Law provisions (Arts. 907–911 Civil Code; Arts. 50–51 Law No. 7/1996) regulate only correction and erasure of entries, and that the previous instance’s findings regarding the priority of registry entries were not effectively challenged on appeal, thus establishing that the legal basis for the requested remedy was absent.
Legislator headnote
AI generatedart. 35 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 33 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, art. 9 alin. (2) C. proc. civ; Validity of "desființare" of a duplicate land registry book: rectification limits under Civil Code arts. 907–911: au fost invocate disp. art. 555 - 557, 891, 907, 908 alin. (1), pct. 1, alin. (2) şi alin. (4), art. 909, 910, 911 din C. civ. şi ale art. 35 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 12.01.2016 reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii B. şi C. să se constate existenţa dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 4.500 mp (parte integrantă a terenului în suprafaţă de 19.690 mp din acte şi 19.659 mp din măsurători), situat în Oraşul Pantelimon, intabulat în CF nr. x a oraşului Pantelimon (provenită din conversia pe hârtie a CF vechi nr. x Bis a localităţii Pantelimon, nr. cadastral vechi z), să se dispună radierea din cartea funciară nr. x a notării suprapunerii cu CF nr. x (provenită din CF vechi x, nr. cadastral vechi z1), notare înregistrată sub nr. x/06.07.2011, să se dispună desfiinţarea cărţii funciare nr. x (provenită din CF vechi x, nr. cadastral vechi z1) şi să fie obligaţi pârâţii la plata cheltuielilor de judecată.
În drept au fost invocate disp. art. 555 - 557, 891, 907, 908 alin. (1), pct. 1, alin. (2) şi alin. (4), art. 909, 910, 911 din C. civ. şi ale art. 35 C. proc. civ.
Prin Sentinţa civilă nr. 566/28.02.2017, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii B. şi C., s-a constatat existenţa dreptului de proprietate al reclamantului A. asupra terenului în suprafaţă de 4.500 mp intabulat în cartea funciară nr. x a oraşului Pantelimon (parte integrantă a terenului în suprafaţă de 19.690 mp din acte şi 19.659 mp din măsurători) astfel cum a fost identificat prin anexa 1 din raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie întocmit de expert tehnic judiciar ing. D., s-a dispus radierea din cartea funciară cu nr. x (provenită din conversia pe hârtie a cărţii funciare vechi nr. y şi nr. cadastral vechi z) a notării suprapunerii cu cartea funciară nr. x (provenită din conversia pe hârtie a cărţii funciare vechi nr. x1 şi nr. cadastral vechi z1) cu privire la suprafaţa de 4500 mp menţionată mai sus. S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind desfiinţarea cărţii funciare nr. x (provenită din conversia pe hârtie a cărţii funciare vechi nr. x1 şi nr. cadastral vechi z1) şi au fost obligaţi pârâţii B. şi C. la plata către reclamant a sumei de 1.000 RON cheltuieli de judecată reprezentate de onorariu expert.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel ambele părţi.
Apelanţii-pârâţi B. şi C., au considerat nelegală hotărârea primei instanţe.
Apelantul-reclamant A., a solicitat schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii capătului de cerere având ca obiect desfiinţarea C.F. nr. x Pantelimon (provenită din C.F. cu nr. vechi x1, nr. cadastral vechi z1).
Prin Decizia nr. 968A din data de 2 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, s-au respins ambele apeluri.
Potrivit art. 499 prima teză C. proc. civ., prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea în parte a hotărârii atacate - sub aspectul soluţiei pronunţată asupra apelului său - şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată Curţii de Apel Bucureşti.
În motivarea recursului s-au arătat următoarele.
Hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau cu aplicarea greşită a normelor de drept material [art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., rep.].
Din considerentele hotărârii atacate cu privire la soluţia respingerii apelului său ca nefondat reiese că desfiinţarea C.F. nr. x s-ar fi putut dispune doar dacă s-ar fi desfiinţat titlul în temeiul căruia a fost deschisă această carte funciară. Or titlul de proprietate exhibat de intimaţii-pârâţi nu produce efecte juridice, fiind asimilat unui titlu desfiinţat, de vreme ce prima instanţă a constatat existenţa dreptului său de proprietate asupra imobilului teren cu suprafaţa de 4.500 mp, parte integrantă a terenului cu suprafaţa rezultată din acte de 19.690 mp (19.659 mp din măsurători), situat în oraşul Pantelimon, jud. Ilfov, intabulat în C.F. nr. x (provenită din C.F. cu nr. vechi x1, nr. cadastral vechi z1). Prin urmare, dreptul pretins de intimaţii-pârâţi este inexistent, iar o carte funciară deschisă în temeiul unui drept inexistent trebuie desfiinţată.
Respingând apelul său, instanţa de apel a încălcat/a aplicat greşit art. 908 alin. (1) pct. 1, alin. (2) şi (4); art. 909 - 911 C. civ., cărora le-a dat, implicit, o interpretare restrictivă şi străină de spiritul dispoziţiilor lor. În egală măsură, instanţa de apel a încălcat art. 555 - 557 C. civ., care reglementează dreptul de proprietate privată, a cărui deplină ocrotire presupune inclusiv corespondenţa între situaţia juridică reală a imobilului obiect al dreptului de proprietate şi cuprinsul cărţii funciare.
Referirile la art. 50 şi 51 alin. (2) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt anacronice şi nu-şi găsesc aplicare în speţă, neputând sprijini nici măcar soluţia greşită a respingerii apelului ca nefondat.
Admiterea primelor două capete de cerere nu a înlăturat decât în parte distonanţa între cuprinsul cărţilor funciare şi situaţia juridică reală a imobilului teren cu suprafaţa de 4.500 mp, parte integrantă a terenului cu suprafaţa rezultată din acte de 19.690 mp (19.659 mp din măsurători), situat în oraşul Pantelimon, jud. Ilfov, intabulat în C.F. nr. x (provenită din C.F. cu nr. vechi x1, nr. cadastral vechi z1). De vreme ce există un singur teren cu suprafaţa de 4.500 mp [parte integrantă a terenului cu suprafaţa rezultată din acte de 19.690 mp (19.659 mp din măsurători)], asupra căruia există un singur drept de proprietate, este firesc să existe o singură carte funciară, C.F. nr. x, în care este intabulat dreptul său de proprietate. Distonanţa între cuprinsul cărţilor funciare nr. x şi y1, pe de o parte, şi situaţia juridică reală a imobilului teren cu suprafaţa de 4.500 mp, pe de altă parte, nu poate fi complet înlăturată decât prin desfiinţarea C.F. nr. x, altminteri vor coexista două cărţi funciare ale aceluiaşi teren.
Întrucât lipsa de corespondenţă între cuprinsul cărţilor funciare şi situaţia juridică reală a terenului nu are la bază o simplă înscriere greşită, ci decurge din deschiderea unei cărţi funciare în temeiul unui drept de proprietate inexistent, pentru un teren care avea deja o carte funciară, măsura care se impune constă în desfiinţarea acelei cărţi funciare.
Deşi art. 907 şi 908 C. civ. nu reglementează expres chestiunea desfiinţării unei cărţi funciare, aceasta reprezintă singura măsură care poate fi dispusă, pentru că simpla radiere a dreptului de proprietate intabulat în favoarea intimaţilor-pârâţi lasă deschisă o carte funciară a unui imobil inexistent şi fără proprietar. Art. 907, 908 C. civ. reglementează instituţia rectificării înscrierii, adică înscrierea corectă a menţiunilor conforme cu situaţia juridică reală. În situaţia suprapunerii integrale, singura modalitate de rectificare constă în desfiinţarea cărţii funciare, implicit impusă de radierea dreptului de proprietate inexistent.
A desfiinţa o carte funciară în care a fost intabulat un drept de proprietate inexistent, care se suprapune integral cu o altă carte funciară în care este intabulat un drept de proprietate a cărui existenţă a fost constatată de prima instanţă, este singurul mod în care se poate rectifica acea carte, dreptul inexistent trebuind radiat nu doar prin simpla radiere a menţiunii suprapunerii din cartea funciară corectă, ci prin desfiinţarea în totalitate la înregistrării însăşi a cărţii funciare înfiinţată în temeiul unui drept inexistent.
În drept, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., rep.; art. 907; art. 908 alin. (1) pct. 1, alin. (2) şi (4); art. 909-911 C. civ.
Înalta Curte a constatat nefondat recursul pentru considerentele expuse mai jos.
Prin Sentinţa civilă nr. 566/28.02.2017, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, s-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind desfiinţarea cărţii funciare nr. x (provenită din conversia pe hârtie a cărţii funciare vechi nr. x1 şi nr. cadastral vechi z1) deoarece situaţia juridică reală a suprafeţei de 4.500 mp teren menţionată a fost reglementată prin admiterea primelor două capete ale cererii de chemare în judecată, iar pe de altă parte, reclamantul nu a indicat temeiul legal, cauza juridică, a solicitării de desfiinţare a cărţii funciare, dispoziţiile legale indicate la finalul cererii de chemare în judecată având în vedere doar situaţia rectificării cărţii funciare.
În apel reclamantul A. a solicitat schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii capătului de cerere având ca obiect desfiinţarea C.F. nr. x Pantelimon (provenită din C.F. cu nr. vechi x1, nr. cadastral vechi z1).
Instanţa de apel în decizia atacată a reţinut în analiza apelului declarat de către pârâţi că în cauză, raportat la obiectul cererii, nu sunt aplicabile regulile comparării de titluri specifice acţiunii în revendicare ci doar cele ale priorităţii înscrierii în Cartea Funciară.
Recurentul reclamant nu a criticat în recurs aceste considerente ale instanţei de apel, care astfel au dobândit autoritate de lucru judecat.
În acest context, în cadrul analizei apelului reclamantului A., curtea de apel a reţinut că desfiinţarea cărţii funciare neconcordante nr. y1 (provenită din CF vechi x, nr. cadastral vechi z1), astfel cum a fost solicitată prin capătul al treilea de cerere, nu se poate dispune doar în temeiul unei constatări asupra titularului dreptului tabular.
Înainte de a trece la analiza propriu-zisă a motivelor de recurs trebuie determinat care este obiectul capătului de cerere vizat prin recursul formulat.
Aşa cum s-a reţinut mai sus, prima instanţă de fond a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind desfiinţarea cărţii funciare nr. x (provenită din conversia pe hârtie a cărţii funciare vechi nr. x1 şi nr. cadastral vechi z1), printre altele, întrucât reclamantul nu a indicat temeiul legal, cauza juridică, a solicitării de desfiinţare a cărţii funciare, dispoziţiile legale indicate la finalul cererii de chemare în judecată având în vedere doar situaţia rectificării cărţii funciare.
Altfel spus, prin acest capăt de cerere reclamantul a solicitat desfiinţarea cărţii funciare nr. x şi a indicat temeiul de drept de la operaţiunea rectificării cărţii funciare.
În apel reclamantul nu a criticat sentinţa primei instanţe de fond pentru faptul că nu ar fi calificat cererea sa de desfiinţare ca fiind de rectificare a cărţii funciare, conform temeiului de drept indicat, ci a susţinut că simpla radiere a dreptului de proprietate [radierea fiind o modalitate de rectificare, conform art. 33 alin. (2) din Legea nr. 7/1996] nu este suficientă în situaţia în speţă, trebuindu-se dispune desfiinţarea cărţii funciare, deşi nu poate indica un temei de drept pentru această operaţiune. Aceleaşi susţineri au fost reluate şi în recurs.
Potrivit art. 9 alin. (2) C. proc. civ. obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor.
Astfel, conform celor expuse mai sus, nu face obiectul prezentului litigiu verificarea îndeplinirii în cauză a condiţiilor prevăzute de lege pentru a se dispune rectificarea cărţii funciare nr. x, considerentele instanţei de apel referitoare la acest obiect fiind străine de prezenta cauză, şi urmând a fi înlăturate din motivarea deciziei atacate.
Temeiurile de drept din noul C. civ. invocate în cadrul recursului reglementează tot procedura rectificării şi radierii cărţii funciare, ca de altfel şi dispoziţiile art. 50 şi 51 din Legea nr. 7/1996, invocate de către instanţa de apel.
În ceea ce priveşte aceste ultime dispoziţii, din considerentele deciziei atacate rezultă că a fost avută forma legii în vigoare la înscrierea fiecărui drept. Deşi a calificat aceste dispoziţii ca fiind anacronice, recurentul nu a criticat aprecierile instanţei de apel legate de acest aspect.
Recurentul a susţinut că scopul obiectului cererii aşa cum a fost formulat, desfiinţarea cărţii funciare, este dat de faptul că în această carte funciară a fost înregistrat un drept inexistent şi că acest scop nu se poate realiza prin radiere/rectificare, operaţiunile prevăzute expres de lege în cadrul temeiurilor de drept invocate.
Totuşi, recurentul nu a precizat modalitatea în care ar putea fi pusă în executare o hotărâre judecătorească prin care s-ar dispune o operaţiune juridică neprevăzută de lege, care ar presupune, cel puţin aparent, conform voinţei recurentului distrugerea cărţii funciare.
Chiar C. civ., în cazul în care pentru anumite imobile se reglementează deschiderea unor cărţi funciare noi, prevede operaţiunea închiderii vechii cărţi funciare (de exemplu, art. 880). De asemenea, prin Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, se prevede operaţiunea sistării cărţii funciare, în anumite condiţii [art. 63 alin. (1) lit. b)].
Ca atare, contrar susţinerilor recurentului, nici măcar din spiritul normelor legale invocate nu se poate deduce intenţia legiuitorului ca, într-o situaţie cum este cea în speţă, să se distrugă o carte funciară ca sancţiune pentru suprapunerea ei cu o alta existentă anterior, pentru acelaşi imobil.
Ţinând cont de cele expuse mai sus, nu se poate reţine încălcarea, prin respingerea cererii privind desfiinţarea cărţii funciare nr. x (provenită din conversia pe hârtie a cărţii funciare vechi nr. x1 şi nr. cadastral vechi z1), a prevederilor art. 555 - 557 C. civ., care reglementează dreptul de proprietate privată, întrucât, pe de o parte, prin Sentinţa civilă nr. 566/28.02.2017, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, s-a reţinut că situaţia juridică reală a suprafeţei de 4.500 mp teren menţionată a fost reglementată prin admiterea primelor două capete ale cererii de chemare în judecată, prin care, s-a constatat existenţa dreptului de proprietate al reclamantului A. asupra terenului în suprafaţă de 4.500 mp intabulat în cartea funciară nr. x a oraşului Pantelimon (parte integrantă a terenului în suprafaţă de 19.690 mp din acte şi 19.659 mp din măsurători) astfel cum a fost identificat prin anexa 1 din raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie întocmit de expert tehnic judiciar ing. D., s-a dispus radierea din cartea funciară cu nr. x (provenită din conversia pe hârtie a cărţii funciare vechi nr. y şi nr. cadastral vechi z) a notării suprapunerii cu cartea funciară nr. x (provenită din conversia pe hârtie a cărţii funciare vechi nr. x1 şi nr. cadastral vechi z1) cu privire la suprafaţa de 4500 mp menţionată mai sus.
Pe de altă parte, instanţele de fond s-au pronunţat în limitele principiului disponibilităţii reglementat de art. 9 alin. (2) C. proc. civ.
În consecinţă, în temeiul art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 968A din data de 2 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/2016.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 iunie 2019.
GGC - GV