Cassation inadmissible in judicial error compensation case due to statutory exclusion of third instance
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (ICCJ) dismissed the cassation appeal as inadmissible, thereby leaving the Court of Appeal’s final decision, which had dismissed the plaintiff’s appeal and upheld the first-instance judgment, as the conclusive outcome. The dispute involved a civil action for damages seeking compensation for alleged judicial errors, where the appellant contested the lower courts' refusal to admit the case to cassation review. The Court ruled that under Article 483(2) and Article 634(1)(4) of the Code of Civil Procedure, combined with Article XVIII(2) of Law No. 2/2013, judgments rendered in appeals concerning the repair of damages caused by judicial errors are expressly excluded from cassation appeal, establishing that such cases are limited to two instances (first instance and appeal) regardless of the monetary value of the claim; consequently, the Court held that recognizing a cassation appeal in this context would violate the principles of legality and constitutional equality, as Article 129 of the Constitution permits appeals only under the conditions established by law.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ; Cassation inadmissible in judicial error compensation case due to statutory exclusion of third instance: În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 15 aprilie 2019 şi comunicat părţilor la data de 18 - 22 aprilie 2019.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 280 din data de 20 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei nr. 776 din 15 mai 2018 pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă.
Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 5 decembrie 2018.
Prin rezoluţia din data de 11 decembrie 2018 s-a dispus comunicarea cererii de recurs intimaţilor-pârâţi, cu menţiunea că au obligaţia de a depune întâmpinare, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Conform dovezilor de înmânare existente la dosar, recursul a fost comunicat intimaţilor-pârâţi la data de 17 - 19 decembrie 2018.
La data de 3 ianuarie 2019 intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice Bucureşti prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a depus la dosar întâmpinare, comunicată, solicitând respingerea recursului, ca inadmisibil.
La data de 21 ianuarie 2019 recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepţiei inadmisibilităţii recursului, invocând Decizia nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale, apreciind că "o hotărâre judecătorească pronunţată după data de 20 iulie 2017, într-o cerere evaluabilă în bani, este supusă atât apelului, cât şi recursului."
În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 15 aprilie 2019 şi comunicat părţilor la data de 18 - 22 aprilie 2019.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la data de 30 mai 2019, în complet de filtru, fără citarea părţilor.
Analizând excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs, sunt hotărâri definitive.
Potrivit dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 18 decembrie 2018, "(...) în procesele pornite anterior datei de 20 iulie 2017 inclusiv şi nesoluţionate prin hotărâre pronunţată până la data de 19 iulie 2017 inclusiv, precum şi în procesele pornite începând cu data de 20 iulie 2017 şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, precum şi în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede ca hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."
În conformitate cu dispoziţiile legale anterior redate, în ceea ce priveşte litigiile având ca obiect repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, nu sunt supuse recursului deciziile pronunţate de instanţele de apel, acestea fiind hotărâri definitive.
Cu referire la răspunsul la întâmpinare formulat de recurentul-reclamant, în sensul că recursul este admisibil, având în vedere cele statuate în cuprinsul Deciziei nr. 369/2017 pronunţată de Curtea Constituţională, se reţine că respectiva hotărâre a instanţei de contencios constituţional a stabilit că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate după publicarea Deciziei nr. 369/2017 în Monitorul Oficial, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 (parag. 32 din Decizia nr. 369/2017).
Coroborând dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., care stipulează că sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele ale art. 483 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, rezultă că Decizia civilă nr. 280 din data de 20 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, este definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului.
Cum cauza de faţă are ca obiect o acţiune în despăgubiri pentru repararea pretinsului prejudiciu cauzat prin erori judiciare, potrivit prevederilor anterior menţionate, hotărârea atacată nu este supusă căii de atac a recursului, indiferent de valoarea pretenţiilor formulate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, noua reglementare instituind doar două grade de jurisdicţie, respectiv fond şi apel.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta.
Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată cu recurs nu este supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul B.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 280 din data de 20 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 mai 2019.
GGC - GV