Cassation appeal annulled for lack of legal grounds: critique of factual assessment and evidentiary evaluation rather than statutory illegality under Civil Procedure Code Arts. 488–489
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice of Romania annulled the cassation appeal filed by the claimant, leaving the appellate decision, which had dismissed the appeal against the trial court's judgment, in force. The case involved a civil dispute where the appellant challenged a lower court's decision on grounds of alleged illegality, claiming that the opposing party exerted undue influence on the judiciary and that the courts disregarded specific procedural norms regarding evidence and defense rights. The Court determined that the appeal was null and void because the appellant's arguments consisted solely of dissatisfaction with the factual and evidentiary assessments, which constitute lack of merit rather than the specific legal errors required for cassation review. Relying on Articles 488 and 489 of the Code of Civil Procedure, which limit cassation to specific grounds of illegality and require proper motivation, the Court applied the statutory sanction of annulling the appeal due to the failure to fit the claims into the permissible grounds for cassation.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 489 alin. (1) C. proc. civ, art. 489 C. proc. civ; Cassation appeal annulled for lack of legal grounds: critique of factual assessment and evidentiary evaluation rather than statutory illegality under Civil Procedure Code Arts. 488–489: În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 18 aprilie 2019, dispunându-se comunicarea acestuia către părţile din cauză.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:
Prin Decizia nr. 2316 din data de 25 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a fost respins ca nefondat, apelul declarat de reclamantul împotriva încheierii din data de 27 martie 2018 şi a Sentinţei civile nr. 563 din data de 10 aprilie 2018, ambele pronunţate de Tribunalul Dâmboviţa.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a formulat cerere de recurs.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 10 decembrie 2018 şi repartizat completului de filtru CF x.
În cuprinsul memoriului de recurs, reclamantul a arătat că hotărârea instanţei de apel este "netemeinică sub aspectul motivării, dar şi nelegală sub aspectul în care au fost aplicate normele europene prioritare dar şi cele procesuale şi procedurale incidente, ceea ce face dovada nulităţii deciziei prin sfidarea dreptului de apărare prin încuviinţare şi administrare de probe."
Recurentul-reclamant a adus la cunoştinţa instanţei faptul că urmează a formula cerere de suspendare a judecăţii recursului până când Curtea de Justiţie a Uniunii Europene se va pronunţa asupra cererii sale de sesizare privind încălcarea drepturilor sale.
În continuare, recurentul-reclamant a prezentat aspecte ce ţin de interpretarea probatoriului din dosar, apreciind că "eliminând probele, instanţele judecă după spusele pârâtului şi pronunţă hotărâri nule de drept, iar modul în care a judecat la termenul de încuviinţare probe demască această influenţă pe care B. o are asupra justiţiei fiind de notorietate presiunile sale în justiţie doar pe criteriile stabilite de binomul toxic C. - D. cu influenţe lipsite de transparenţă." Se arată, de asemenea, că "instanţele de fond şi apel au dispreţuit art. 425, în sensul că nu cercetează şi se pronunţă după spusele marelui av. B." şi că "în pronunţarea hotărârilor apel şi recurs nu se probează susţinerile, elimină probatoriul, comite fapte grave de fals intelectual."
În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la data de 18 aprilie 2019, dispunându-se comunicarea acestuia către părţile din cauză.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la data de 30 mai 2019, în complet de filtru, fără citarea părţilor.
Examinând recursul în raport de excepţia de nulitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:
Cererea de recurs formulată de reclamantul A., astfel cum a fost formulată, nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanţa de recurs cu soluţionarea căii de atac.
Criticile vizează simple nemulţumiri ale părţii faţă de soluţiile pronunţate de instanţa de fond şi respectiv, de instanţa de apel, iar aspectele legate de modalitatea de interpretare şi valorificare a probelor de către instanţa de apel reprezintă critici de netemeinicie ce nu pot face obiectul analizei în faţa instanţei de recurs.
Aspectele evidenţiate în cuprinsul memoriului de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., ci vizează în realitate situaţia de fapt şi modalitatea de administrare a probatoriului - critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar.
Celelalte chestiuni, prin care se prezintă o presupusă influenţă pe care partea adversă ar fi avut-o asupra justiţiei, făcându-se referire la "complicitatea judecătorilor" şi la faptul că "partizanatul judecătorilor fondului şi apelului este dovada vie a traficului de influenţă ce macină justiţia din arealul Curţi de Apel Piteşti", sunt aspecte ce nu pot fi supuse analizei în faţa instanţei civile.
Un asemenea demers al reclamantului, în forma în care a înţeles să prezinte şi să dezvolte criticile inserate în cuprinsul memoriului de recurs, apare ca fiind incompatibil cu natura juridică a căii extraordinare de atac exercitate, în cadrul căreia pot fi supuse judecăţii numai aspecte de nelegalitate ale hotărârii atacate, iar nu împrejurări de fapt sau modalitatea de evaluare a probatoriului de către instanţele anterioare.
Potrivit dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ.
Înalta Curte reţine că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.
În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.
În consecinţă, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a motivelor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 2316 din data de 25 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 mai 2019.
GGC - GV