Timber harvesting damages claim upheld: forestry administrator held contractually liable for illegal logging losses.

Contract de asigurare a serviciilor silvice. Acțiune în răspundere civilă contractuală formulată împotriva administratorului de fond forestier. Inaplicabilitatea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1076/2009

Cuprins pe materii: Drept comercial. Contracte

Index alfabetic: acțiune în răspundere civilă contractuală

contract de asigurare a serviciilor silvice

C. civ., art. 1350

H.G. nr. 1076/2009

Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. c)

Prevederile H.G. nr. 1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a Fondului Forestier nu sunt incidente în cazul unei acțiuni în atragerea răspunderii civile contractuale a administratorului de fond forestier, care, în calitate de cocontractant, a exercitat necorespunzător o obligație asumată prin contractul de asigurare a serviciilor silvice, întrucât acest act normativ reglementează răspunderea personalului silvic pentru pagubele produse fondului forestier prin exercitarea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu.

Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 1213 din 6 iunie 2019

A.Obiectul cererii introductive:

1.Prin cererea înregistrată sub nr. x/112/2014 pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, reclamanţii Comuna Romuli prin primar şi Ocolul Silvic Comunal Romuli RA, au chemat în judecată pe pârâtele Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Maramureş şi Ocolul Silvic Dragomireşti, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa: să se constate antrenarea răspunderii civile contractuale, in solidum a pârâţilor, în conformitate cu prevederile art. 1350 C. civ., pentru prejudiciul cauzat ca urmare a neîndeplinirii/îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor/obligaţiilor contractual asumate prin contractul nr. 1176/11.05.2007; să se dispună obligarea pârâţilor la plata sumei de 274.622 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat Comunei Romuli constând în contravaloarea masei lemnoase substrasă nelegal, astfel cum a fost identificată şi evaluată prin Raportul I.T.R.S.V. Cluj Napoca nr. 7960/4.08.2014, precum şi a dobânzii legale penalizatoare aferente fiecărei zi de întârziere de la momentul exigibilităţii obligaţiei de plată şi până la momentul achitării efective - cuantumul obligaţiei accesorii determinat până la data formulării cererii de chemare în judecată fiind de 6.205,33 lei; obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din 5 martie 2014, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Secţia I civilă, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi înaintarea către Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată la această din urmă secţie sub nr. x/112/2014*.

B.Hotărârea primei instanţe

2. Prin sentinţa civilă nr. 686 din 6 decembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. x/112/2014*, s-a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanţii Comuna Romuli - prin primar şi Ocolul Silvic Comunal Romuli RA, în contradictoriu cu pârâţii Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Maramureş şi Ocolul Silvic Dragomireşti şi, în consecinţă: au fost obligate pârâtele, în solidar, să plătească reclamantei suma de 125.582,33 lei (TVA inclus, de 24.306,26 lei) cu titlu de despăgubiri, cu dobânda legală penalizatoare calculată de la data punerii în întârziere - 04.10.2014 până la plata efectivă a datoriei.

Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantelor suma de 3.700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în aplicarea legilor de retrocedare a fondului funciar, Comuna Romuli a primit o suprafaţă de 364,8 ha fond forestier în raza administrativ teritorială a oraşului Borşa, proprietatea forestieră fiind încadrată integral în Parcul Naţional al Munţilor Rodnei.

4. De la momentul punerii în posesie, în anul 2007 şi până în anul 2013, pădurile din această zonă au fost administrate de Direcţia Silvică Maramureş, prin Ocolul Silvic Borşa şi apoi Ocolul Silvic Dragomireşti, în baza Contractului de asigurare servicii silvice pentru păduri proprietate privată nr. 1176/11.05.2007 şi a actelor adiţionale ulterioare.

5. Datorită faptului că Ocolul Silvic Dragomireşti, care preluase administrarea din anul 2012 de la Ocolul Silvic Borşa, a renunţat în mod unilateral la administrarea silvică a pădurilor proprietate publică a comunei Romuli, începând cu data de 12 mai 2012 s-a procedat la predarea suprafeţelor forestiere către Ocolul Silvic Comunal Romuli, printr-o inspecţie de fond.

6. Inspecţia de fond s-a finalizat printr-un Raport cu privire la rezultatul controlului efectuat în fondul forestier proprietate publică a comunei Romuli, cu ocazia predării-primirii de la Ocolul Silvic Dragomiresti către Ocolul Silvic Comunal Romuli, încheiat de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj-Napoca (ITRSV Cluj-Napoca).

7. Prin acest raport, necontestat de pârâte, s-a arătat că, în total, au fost identificate, inventariate şi marcate un nr. de 545 cioate provenite din arbori tăiaţi ilegal. S-a calculat, în urma prelucrării datelor primare, că volumul arborilor prejudiciaţi este de 554 mp, iar valoarea acestora, calculată după diametrul la cioată, este de 210.954 lei, cu TVA inclus. S-a menţionat că valoarea a fost dublată conform prevederilor art. 105 alin. 2 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.

8. Pe de altă parte, s-a constatat că un nr. de 172 arbori, din totalul de 455, au fost tăiaţi şi abandonaţi la cioată, cu un volum de 170 mc şi că acest material lemnos a fost predat în gestiunea pădurarului A. de la Ocolul Silvic Comunal Romuli conform procesului-verbal de confiscare şi dare în custodie din 7.07.2014.

9. Primăria comunei Romuli a solicitat să fie inventariate şi cioatele care au prezentat o amprentă pentagonală ca urmare a controalelor de fond din anii anteriori, rezultând că au fost identificate 33 de cioate, conform actelor de control prezentate în tabelul de la fila 3 din raport, însă, în raportul ITRSV Cluj-Napoca s-a menţionat că, în realitate, în teren au fost identificate şi inventariate un nr. de 325 de astfel de cioate, cu un volum calculat de 560 mc, iar valoarea acestora este de 274.622 lei, din care TVA 53.153 lei, cu precizarea că şi de această dată s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 105 alin. 2 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu privire la dublarea valorii prejudiciului.

10. S-a concluzionat prin raportul menţionat că, urmare controlului de fond efectuat în pădurea proprietate publică a comunei Romuli, de pe suprafaţa administrativ teritorială a comunei Moisei, judeţul Maramureş, au fost inventariate în total un nr. de 870 cioate (545+325) provenite din arbori tăiaţi în mod ilegal. Din acest total, un nr. de 545 cioate au fost marcate cu dispozitivul de marcat cu amprentă triunghiulară şi indicativ AP03-25, utilizându-se pentru amprentare vopsea de culoare roşie, iar diferenţa de 325 cioate identificate şi inventariate, prezentau amprentă pentagonală şi indicativul PS sau MM-11-02 cu vopsea de culori diferite (albastru, galben şi verde).

11. De asemenea, s-a reţinut în raportul ITRSV Cluj-Napoca că, nefiind depistaţi autorii care au efectuat tăierea, responsabilitatea revine personalului silvic de conducere şi cu atribuţii de pază de la Direcţia Silvică Maramureş, respectiv Ocolul Silvic Dragomireşti şi fostul Ocol Silvic Borşa, fiind indicate în drept prevederile Regulamentului de pază a fondului forestier aprobat prin H.G. nr. 1076/20.09.2009.

12. Reclamantele Comuna Romuli - prin primar şi Ocolul Silvic Comunal Romuli au înţeles să promoveze prezenta acţiune pentru recuperarea prejudiciului produs prin tăieri ilegale, ca urmare a administrării defectuoase efectuate de către Direcţia Silvică Maramureş şi Ocolul Silvic Dragomireşti, în baza Contractului de prestări servicii silvice nr. 176/2007.

13. Deşi reclamantele au invocat dispoziţii din Noul Cod civil cu privire la răspunderea contractuală, respectiv art. 1350 şi 1519, prima instanţă a reţinut că pentru raporturile juridice încheiate anterior acestui act normativ (în cauză, contractul părţilor s-a încheiat la data de 11.05.2007), sunt aplicabile prevederile din Vechiul Cod civil de la 1864, potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009.

14. Prin Raportul de expertiză tehnico-judiciară efectuată în cauză s-a stabilit că volumul de masă lemnoasă aferent celor 325 de cioate (au fost avute în vedere şi carnetele de inventariere depuse la dosar la solicitarea instanţei) este de 553,76 mc, cu o valoare totală 125.582,33 lei, din care TVA de 24.306,26 lei. În cazul în care s-ar dubla această valoare, în baza prevederilor art. 105 alin. 2 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, valoarea prejudiciului ar fi de 251.164,66 lei, din care TVA 48.612,51 lei, însă expertul a opinat că aceste prevederi, ce dublează valoarea prejudiciului, nu ar fi aplicabile în cauză.

15. Prima instanţă a apreciat că prevederile art. 105 alin. 2 din Legea nr. 46/2008- Codul silvic se aplică doar în situaţia răspunderii instituite prin art. 104 şi urm. din Legea nr. 46/2008.

16. În cazul răspunderii contractuale, însă, întemeiată pe dispozițiile art. 969 şi urm. C. civ. de la 1864 (aplicabil în speţă), răspunderea pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale trebuie să fie pentru un prejudiciu concret, real, conform prevederilor contractului părţilor. Potrivit art. 1 lit. a) din Contractul de asigurare a serviciilor silvice nr. 1.176/11.05.2007, obiectul raportului juridic contractual îl constituie asigurarea pazei pădurilor în vederea păstrării integrităţii, prevenirii incendiilor de pădure, prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetaţiei forestiere, sau altor fapte infracţionale şi contravenţionale. Totodată, printre obligaţiile instituite în sarcina prestatorului, astfel cum sunt indicate la art. 5 din Contract (reiterate în art. 12 din actele adiţionale), se prevede expres obligaţia: să asigure pază pădurii, prin personal silvic de specialitate, în vederea prevenirii tăierilor ilegale; să încheie proces-verbal de infracţiune sau contravenţie pentru săvârşirea unor fapte penale ori contravenţionale; să răspundă de pagubele produse în perimetrul terenurilor ce fac obiectul contractului, iar beneficiarul va recupera prejudiciul direct de la prestator prin mijloace de plată legale sau la înţelegere; să efectueze controale periodice de fond şi parţiale în suprafaţa primită în pază conform Regulamentului de pază; în cazul în care pădurarul, gestionar al cantonului de pază, nu justifică prin procese-verbale de contravenţii sau infracţiuni tăierile ilegale de arbori sau alte pagube ce se produc, proprietarul va fi despăgubit în conformitate cu O.U.G. nr. 85/2006. Plata despăgubirilor se va face în termen de 60 de zile de la constatarea pagubei.

17. Calcularea pagubelor pentru prejudiciile produse din nerespectarea contractului se face în baza O.U.G. nr. 85/2006 aprobată şi modificată prin Legea nr. 84/2007, iar expertul a făcut precizarea, în concluziile raportului, că valoarea prejudiciului corespunzător pentru cele 325 de cioate s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 2 - 3 din acest act normativ, valoarea totală fiind de 125.582,33 lei astfel că acţiunea s-a admis în limita acestei sume reprezentând prejudiciul efectiv calculat în condiţiile contractului părţilor, prin expertiza tehnică.

18. Totodată, în temeiul prevederilor O.G. nr. 13/2011, raportat la art. 1082 C. civ. de la 1864, pârâtele au fost obligate şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferente fiecărei zi de întârziere de la momentul exigibilităţii obligaţiei de plată, respectiv data punerii în întârziere (04.10.2014) şi până la data achitării efective.

C. Calea de atac împotriva hotărârii primei instanţe.

19. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, prin Direcţia Silvică Maramureş, solicitând, pe baza probelor din dosarul cauzei şi a motivelor de fapt şi de drept, admiterea apelului, iar după rejudecarea fondului, schimbarea, în tot, a hotărârii atacate, ca fiind netemeinică, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamanţii din prezenta cauză, cu toate capetele de cerere.

20. În drept, a invocat dispoziţiile art. 466 şi urm., art. 480 alin. 2 C.proc.civ.

21. Prin întâmpinarea înregistrată la data de 13 martie 2017, intimaţii Comuna Romuli şi Ocolul Silvic Comunal Romuli R.A. au solicitat în principal, pe cale de excepţie, respingerea apelului ca tardiv, iar, pe fond, respingerea apelului promovat în cauză, menţinerea sentinţei civile atacate ca temeinică şi legală şi cheltuieli de judecată.

22. Prin încheierea din data de 16.05.2017 s-a dispus scoaterea de pe rolul Secţiei a II-a civile a cauzei şi transpunerea acesteia pe rolul Secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Cluj, cauza fiind înregistrată la această secţie sub nr. x/112/2014.

23. Prin încheierea civilă nr. 28 din 16 iunie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/112/2014 al Curţii de Apel Cluj, Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Secţiei a III-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Cluj, ridicată din oficiu.

S-a declinat competenţa de soluţionare a apelului formulat de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, prin Direcţia Silvică Maramureş, împotriva sentinţei civile nr. 686/06.12.2016 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. x/112/2014, în favoarea Secţiei a II-a civilă din cadrul Curţii de Apel Cluj.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării conflictului.

24. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 2596 din 22.09.2017, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii Ocolul Silvic Comunal Romuli R.A. şi comuna Romuli, prin primar, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Silvică Maramureş, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva prin Direcţia Silvică Maramureş şi Ocolul Silvic Dragomireşti, în favoarea Curţii de Apel Cluj, Secţia a II-a civilă.

D. Hotărârea instanţei de apel

25. Prin decizia civilă nr. 141 din 13 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, Secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/112/2014 a fost respins apelul declarat de apelanta Regia Naţională A Pădurilor - Romsilva, prin Direcţia Silvică Maramureş, împotriva sentinţei civile nr. 686, pronunţată la data de 6.12.2016 în dosarul nr. x/112/2014* al Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pe care a păstrat-o în întregime.

26. Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:

Prin cererea de apel s-a invocat netemeinicia hotărârii primei instanţe doar cu privire la determinarea prejudiciului produs.

27. Instanţa de control judiciar a analizat motivele de apel prin prisma incidenţei dispozițiilor art. 477 C.proc.civ. cu referire la limitele efectelor devolutive, determinate de ceea ce s-a apelat, iar concluzia a fost aceea că toate celelalte condiţii ale răspunderii civile contractuale în cauza dedusă judecăţii (neexecutarea totală sau parţială sau executarea necorespunzătoare calitativ sau cantitativ; culpa sau vinovăţia debitorului şi raportul de cauzalitate în forma tranşată de prima instanţă) sunt necontestate şi, ca atare, sunt însuşite de către apelanţi, prin urmare nu au făcut obiectul analizei instanţei de control judiciar.

28. Această concluzie s-a desprins din perspectiva faptului că obiectul prezentei cauze este atragerea răspunderii civile contractuale, aşa cum în mod întemeiat a stabilit prima instanţă, în concordanţă cu prevederile art. 1 lit. a din Contractul de asigurare a serviciilor silvice nr. 1176 din 11.05.2007.

29. Prin apelul formulat s-a susţinut că acţiunea reclamanţilor are la bază menţiunile consemnate în Raportul nr. 7960 din 04.08.2014 al I.T.R.S.V. iar aceasta nu are la bază un control de fond, astfel cum se impunea în mod legal.

30. Instanţa de apel a înlăturat, ca nefondată, această critică, întrucât în însuşi cuprinsul Raportului I.T.R.S.V. Cluj-Napoca nr. 7960 din 04.08.2014 pag.1 se specifică efectuarea unui control de fond în perioada 12 mai - 5 iunie, iar mai apoi se arată că inspecţia de fond s-a executat la solicitarea comunei Romuli ca urmare a denunţării de către Ocolul Silvic Dragomireşti a contractului de administrare încheiat între Direcţia Silvică Maramureş şi Primăria Comunei Romuli prin adresa nr. 1840 din 28.04.2014.

31. Coroborând starea de fapt cu conţinutul Raportului sus menţionat şi prevederile normative incidente în cauză, instanţa de apel a concluzionat că suntem în prezenţa unui control de fond valabil, întocmit în condiţiile legii, care constituie un act administrativ în sensul dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 554/2004 şi care, până în prezent, nu a fost contestat, astfel că se bucură de eficacitate şi opozabilitate.

32. În acelaşi timp, raportul de control are ca obiect, aşa cum de altfel rezultă din însăşi denumirea sa, rezultatul controlului de fond efectuat în fondul forestier proprietatea publică a comunei Romuli cu ocazia predării/primirii de la Ocolul Silvic Dragomireşti către Ocolul Silvic Comunal Romuli, fiind aprobat de Inspectorul şef, comunicat persoanelor interesate şi necontestat până în prezent de pârâţii-apelanţi.

33. Instanţa de apel a apreciat că referirile apelantului la incidenţa prevederilor H.G. nr. 1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a Fondului Forestier nu se aplică prezentei cauze câtă vreme reglementarea normativă are ca obiect răspunderea personalului silvic pentru pagubele produse fondului forestier prin neexercitarea corespunzătoare a obligaţiilor de serviciu (art. 9), în timp ce în cauza dedusă judecăţii obiectul acesteia îl constituie atragerea răspunderii contractuale a administratorului de fond forestier, în calitate de cocontractant, care a exercitat necorespunzător o obligaţie asumată prin contract - art. 5 şi prin care s-a produs un prejudiciu reclamantei-intimate.

34. O altă critică a vizat presupusa imposibilitate de determinare a prejudiciului ca urmare a neidentificării de către expertul judiciar a cioatelor constatate şi consemnate în Raportul I.T.R.S.V. nr. 7960 din 04.08.2014.

35. Instanţa de apel a reţinut că în cuprinsul Raportului sus menţionat, la pag.3 ultimul paragraf, se consemnează, în mod expres, faptul că „în teren au fost identificate şi inventariate un număr de 325 de astfel de cioate, volumul arborilor prejudiciaţi fiind de 560 mc, iar valoarea acestora de….Repartiţia cioatelor identificate la control cu amprenta pentagonală, pe unităţi amenajistice este următoarea: UA1 85 de cioate amprentate cu vopsea de culoare albastru, în UA2, 64 cioate amprentate cu vopsea de culoare albastru, în UA3 163 cioate amprentate cu vopsea de culoare albastru, în UA4 5 cioate amprentate cu vopsea de culoare albastru în UA9 8 cioate amprentate cu vopsea de culoare albastru. Menţionăm faptul că au fost inventariate doar cioate care reprezentau amprenta pentagonală vizibilă pe care se putea citi indicativul PS”.

36. Ca atare, din conţinutul actului de control se desprind elemente certe de determinare, identificare şi inventariere a cioatelor, care au fost cuprinse şi în caietul de inventariere şi care, împreună, au fost avute în vedere de către expert la întocmirea expertizei.

37. S-a mai reţinut că însăşi obiectivele Raportului de expertiză, astfel cum au fost încuviinţate de prima instanţă, la propunerea apelanţilor, vizează stabilirea prejudiciului în baza datelor din carnetul de inventariere a cioatelor, iar expertul urma să procedeze la calculul volumului şi valorii masei lemnoase corespunzător celor 325 de cioate, iar concluziile raportului de expertiză, la care nu s-au formulat obiecţiuni şi care a constituit o probă avută în vedere de prima instanţă la pronunţarea hotărârii, sunt corelate atât cu starea de fapt cât şi cu actele ce au stat la baza întocmirii raportului şi au la bază constatări efective în teren efectuate de către inspectorii I.T.R.S.V. şi consemnate expres în Raportul nr. 7960 din 04.08.2014.

38. Prin hotărârea nr. 141 din 13 martie 2018 a Curţii de Apel Cluj, Secţia a II-a civilă s-a dispus completarea dispozitivului deciziei civile nr. 141 din 13 martie 2018, în sensul obligării apelantei-pârâte Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva” - prin Direcţia Silvică Maramureş, la plata sumei de 19.040 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

E. Calea de atac împotriva hotărârii instanţei de apel

39. Împotriva acestei decizii a declarat recurs Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva” - prin Direcţia Silvică Maramureş, aducându-i următoarele critici:

40. Hotărârea instanţei de apel a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Astfel, deşi instanţa de apel a reţinut că obiectul cauzei îl reprezintă atragerea răspunderii civile contractuale, în baza contractului de asigurare a serviciilor silvice nr. 1176 din 11 mai 2007, aceasta s-a limitat la analizarea cauzei juridice doar din perspectiva art. 5 din contractul amintit, precum şi din perspectiva art. 12 din actele adiţionale, fără să se raporteze şi la celelalte prevederi referitoare la răspunderea contractuală a părţilor.

41. Urmare a modificărilor legislaţiei în domeniul silvic, a fost necesară armonizarea clauzelor contractuale cu modificările legislative intervenite, încheindu-se Actul adiţional nr. 271 din 8 februarie 2012.

42. În art. 2.1 din acest act adiţional, părţile au făcut referire la următoarele acte normative: Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, Legea nr. 171/2010, H.G. nr. 1076/2009 privind Regulamentul de pază, H.G. nr. 996 din 27 august 2008, O.M. nr. 1540 din 3 iunie 2011, O.M. nr. 670 din 5 noiembrie 2008, Legea nr. 213/1998, Codul civil, Legea nr. 215/2000, O.U.G. nr. 85/2006 aprobată prin Legea nr. 84/2007.

43. Recurenta-pârâtă a învederat faptul că în art. 8.4 din Actul adiţional nr. 271 din 8 februarie 2012 s-a specificat modalitatea în care se poate calcula valoarea pagubei care s-ar putea produce.

În acest sens, s-a mai indicat faptul că la art. 8.5 din acelaşi act adiţional se arată modul în care se poate face predarea-primirea fondului forestier ce a făcut obiectul contractului, în caz de reziliere, respectiv prin efectuarea unei inspecţii de fond care ar fi trebuit să se finalizeze cu un act de control ce trebuia încheiat în 5 exemplare, acest act de control fiind valabil doar dacă era semnat de delegatul Consiliului Local şi al I.T.R.S.V.

44. Ca atare, recurenta-pârâtă pretinde că părţile ar fi convenit să se raporteze, în vederea determinării eventualei pagube, la un act de control de fond întocmit conform H.G. nr. 1076/2009 şi a O.U.G. nr. 85/2006 aprobată prin Legea nr. 84/2007, iar nu la datele consemnate în rapoartele de activitate întocmite de organele de control, cum este în speţă Raportul nr. 7960 din 4 august 2014 al I.T.R.S.V.

45. S-a mai susţinut că natura juridică a Raportului nr. 7960 din 4 august 2014, întocmit de I.T.R.S.V. Cluj-Napoca, nu este aceea de act administrativ, aşa cum este definit acesta de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2004, fiind doar un act preparator care cuprinde informaţii relevante obţinute ca urmare a controlului şi care pot sta la baza unor alte acte întocmite în baza lor, care ar putea fi atacate în instanţa competentă, raportat la natura juridică a actului emis în baza actului preparator.

46. S-a învederat faptul că recurenta a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Vişeu de Sus tocmai pe baza celor constatate în cuprinsul Raportului nr. 7960/2014, acest raport neconstituind un act administrativ ci fiind doar un act preparator în vederea declanşării procedurii penale în vederea cercetării faptei prevăzute de art. 112 din Codul silvic.

47. S-a mai susţinut faptul că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea prevederilor H.G. nr. 1076/2009, instanţa de apel reţinând că aceste prevederi nu se aplică prezentei cauze pe motiv că obiectul cauzei deduse judecăţii îl constituie atragerea răspunderii contractuale a administratorului de fond forestier, iar reglementarea normativă respectivă are ca obiect răspunderea personalului silvic pentru pagubele produse fondului forestier pentru exercitarea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu, câtă vreme părţile au convenit, prin Actul adiţional nr. 271/2012 să facă referire şi la acest act normativ.

În acest sens, s-a susţinut că potrivit art. 8 din H.G. nr. 1076/2009, evaluarea pagubelor produse vegetaţiei forestiere trebuia să se facă potrivit O.U.G. nr. 85/2006, respectiv în baza prevederilor art. 3 alin. (5) din acest din urmă act normativ.

48. Sub acest aspect, recurenta-pârâtă a susţinut că raportul de expertiză efectuat în cauză a avut la bază datele din Raportul nr. 7960/2014, întocmit de I.T.R.S.V. Cluj-Napoca, care nu reprezintă un act de control de fond, ci doar un act preparator.

49. Totodată, s-a mai susţinut de recurenta-pârâtă că dovada prejudiciului, ca element esenţial al răspunderii contractuale, nu s-ar fi făcut în condiţiile legii, deoarece expertul tehnic nu a identificat cioatele în teren, aşa cum s-a dispus prin obiectivele expertizei tehnice aprobate, întocmind raportul de expertiză doar pe baza datelor desprinse din Raportul nr. 7960/2014 al I.T.R.S.V. Cluj-Napoca.

50. Legat de această chestiune, s-a mai arătat că prejudiciul nu este dovedit, acesta neexistând în realitate, cu atât mai mult cu cât suma la care a fost obligată recurenta-pârâtă nu este cuantificată şi menţionată în Actul de control de fond nr. 7302 din 8 iulie 2014, întocmit de I.T.R.S.V. Cluj-Napoca, în acest act de control menţionându-se chiar faptul că nu s-au constatat alte pagube.

51. Totodată, s-a subliniat faptul că nu există niciun argument cu privire la existenţa unui prejudiciu cert, cât timp nici expertul tehnic nu a putut identifica în teren cele 325 de cioate, ci a calculat prejudiciul în baza unor file de inventar pentru care nu s-a întocmit un proces-verbal însuşit prin semnătură de organele de control şi delegaţii Direcţiei Silvice Maramureş.

F. Apărările intimaţilor-reclamanţi.

52. La data de 13 august 2018, intimaţii-reclamanţi Comuna Romuli - prin Primar şi Ocolul Silvic Comunal Romuli R.A au depus la dosarul cauzei o întâmpinare prin care au solicitat, în principal, anularea cererii de recurs, pe motiv că nici una dintre critici nu se încadrează în motivele de recurs prevăzute de art. 488 C.proc.civ., iar în subsidiar, respingerea recursului, ca neîntemeiat.

G. Considerentele instanţei de recurs.

53. Analizând decizia recurată, prin raportare la criticile şi apărările formulate, Înalta Curte a constatat că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

54. În ce priveşte excepţia nulităţii cererii de recurs, aceasta a fost analizată la data de 14 februarie 2019, când, prin încheierea din aceeaşi dată, a fost respinsă această excepţie şi a fost admis, în principiu, recursul declarat de recurenta-pârâtă Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva” - prin Direcţia Silvică Maramureş.

55. În ce priveşte fondul cauzei, s-a constatat faptul că hotărârea instanţei de apel a fost dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material.

56. În mod corect s-a reţinut de instanţa de apel că obiectul prezentei cauze este atragerea răspunderii civile contractuale, aşa după cum a reţinut şi prima instanţă, conform art. 1 lit. a din Contractul de asigurare a serviciilor silvice nr. 1176 din 11 mai 2007, iar obiectul juridic contractual îl constituie asigurarea pazei pădurilor în vederea păstrării integrităţii, prevenirii incendiilor de pădure, prevenirea tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetaţiei forestiere sau a altor fapte infracţionale şi contravenţionale.

57. Printre obligaţiile instituite în sarcina prestatorului (recurenta-pârâtă), astfel cum sunt arătate în art. 5 din contract şi, respectiv, în art. 12 din actele adiţionale, s-a prevăzut obligaţia prestatorului de asigurare a pazei pădurii prin personal silvic de specialitate în vederea prevenirii tăierilor ilegale, încheierea procesului verbal de infracţiune sau contravenţie pentru săvârşirea unor fapte penale ori contravenţionale, răspunderea pentru pagubele produse în perimetrul terenurilor ce fac obiectul contractului, efectuarea controlului periodic de fond şi parţial în suprafaţa primită în pază, conform Regulamentului de pază.

58. Recurenta-pârâtă a susţinut că prejudiciul nu a fost dovedit întrucât determinarea cuantumului acestuia a avut la bază raportul nr. 7960 din 4 august 2014 al ITRSV Cluj-Napoca, care nu a fost întocmit în baza unui control de fond, aşa cum ar fi fost firesc.

59. Din simpla lecturare a acestui raport, se poate observa că cei care au întocmit raportul, în baza delegaţiilor de serviciu şi a competenţelor legale, au efectuat, în perioada 12 mai - 5 iunie 2014, un control de fond în pădurea proprietate publică a Comunei Romuli.

Totodată, s-a menţionat faptul că inspecţia de fond s-a efectuat la solicitarea Comunei Romuli ca urmare a denunţării de către Ocolul Silvic Dragomireşti a contractului de administrare a suprafeţelor de teren forestier proprietatea Comunei Romuli.

60. Ca atare, Raportul ITRSV nr. 7960/2014 reprezintă un act administrativ, în raport de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2004, iar nu un simplu act preparator, ca urmare, câtă vreme acesta nu a fost contestat în instanţă, se bucură de eficacitate şi opozabilitate, mai ales că acest raport a fost aprobat de inspectorul şef şi a fost comunicat persoanelor interesate, dar necontestat de recurentă.

61. În mod corect a reţinut instanţa de apel că în cauză nu sunt incidente prevederile H.G. nr. 1076/2009, cât timp acest act normativ reglementează răspunderea personalului silvic pentru pagubele produse fondului forestier prin exercitarea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu, or, în speţă, este vorba despre atragerea răspunderii contractuale a administratorului de fond forestier, care a exercitat necorespunzător obligaţia asumată contractual şi, ca urmare, s-a produs un prejudiciu reclamanţilor.

62. Nici critica cu privire la imposibilitatea de determinare a prejudiciului ca urmare a neidentificării, de expertul judiciar, a cioatelor constatate şi consemnate în raportul ITRSV Cluj-Napoca nr. 7960/2014, nu poate fi reţinută, deoarece, pe de o parte, aceasta reprezintă o critică de netemeinicie, iar nu de nelegalitate, iar, pe de altă parte, chiar în cuprinsul raportului s-a consemnat faptul că în teren au fost identificate şi inventariate un număr de 325 de cioate, volumul arborilor prejudiciaţi fiind de 560 mc, iar valoarea acestora de ..... . Totodată, s-a arătat care este repartiţia cioatelor identificate la control, cu amprenta pentagonală, pe unităţi amenajistice, menţionându-se faptul că au fost inventariate doar cioate care prezentau amprenta pentagonală vizibilă, pe care se putea citi indicativul PS.

63. Ca atare, actul de control cuprinde elemente certe de determinare, identificare şi inventariere a cioatelor, elemente ce au fost cuprinse în caietul de inventariere şi au fost avute în vedere de expertul judiciar la întocmirea raportului de expertiză tehnică judiciară.

64. De altfel, din chiar obiectivele raportului de expertiză, astfel cum au fost încuviinţate de instanţă, chiar la propunerea recurentei, se poate observa că s-a indicat să se procedeze la calcularea volumului şi valorii masei lemnoase în baza datelor din carnetul de inventariere a cioatelor.

65. Prin urmare, în mod legal a reţinut instanţa de apel că recurenta-pârâtă şi-a îndeplinit în mod deficitar obligaţia prevăzută la art. 5 din contractul nr. 1176 din 11 mai 2007, respectiv art. 12 din actele adiţionale ulterior încheiate, producându-se prin această faptă un prejudiciu reclamanţilor, prejudiciu ce a fost în mod legal constatat prin raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză, raport ce a avut la bază Raportul nr. 7960/2014 a ITRSV Cluj-Napoca, raport întocmit în urma unui control de fond şi care nu a fost contestat de recurenta-pârâtă.

66. Având în vedere cele de mai sus, în baza art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte a respins recursul, ca nefondat.