Appeal against suspension of EU-funded project irregularity note dismissed as lacking interest after final merits judgment

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii dedusă judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, sub nr. x/2016, reclamantul Oraşul Bocşa prin primar a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli, Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli - POR, să se pronunţe o hotărâre prin care să se dispună suspendarea actului administrativ Notă de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 20.04.2016 cu privire la Contractul de finanţare nr. x/22.12.2011, proiect cod SMIS 6907 cu titlul Reabilitare peisageră a parcului Pescăruş şi a spaţiilor verzi aferente străzii Republicii şi străzii Funicularului, oraş Bocşa, judeţul Caraş-Severin întocmită de structura de control din cadrul M.D.R.A.P. - Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli, Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli - POR, comunicată în data de 13.05.2016.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 191 pronunţată la data de 23 august 2016, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamantul Oraşul Bocşa, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli, Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli - POR şi a dispus suspendarea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 20.04.2016 cu privire la Contractul de finanţare nr. x/22.12.2011, proiect cod SMIS 6907.

3. Calea de atac exercitată şi motivul de recurs invocat

Împotriva Sentinţei civile nr. 191 din 23 august 2016 a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, solicitând admiterea recursului şi casarea sentinţei recurate, până la soluţionarea pe fond a cererii privind anularea actului administrativ.

În susţinerea recursului pârâtul a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

4. Apărarea formulată în cauză

Intimatul-reclamant Oraşul Bocşa a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei recurate.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză s-a întocmit raport asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia către părţi, prin încheierea din 27 februarie 2018.

Prin încheierea din 31 octombrie 2018, Înalta Curte, constatând că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ. a stabilit termen pentru judecata pe fond a recursului.

În motivarea acestei dispoziţii s-au avut în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei de interes a recursului constată că aceasta este întemeiată şi urmează a o admite pentru considerentele următoare:

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai până la data pronunţării instanţei de fond asupra cererii în anularea a respectivului act.

Singura ipoteză consacrată legislativ, în care măsura suspendării se prelungeşte de drept peste acest termen, este cea reglementată de art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, fără însă ca această normă legală să fie incidentă în cauza de faţă, dată fiind soluţia de respingere a acţiunii în anulare pronunţată de prima instanţă.

În speţă, obiectul acţiunii reclamantului îl constituie suspendare a executării actului administrativ prin care a solicitat suspendarea în parte a executării Deciziei nr. 1754/27.07.2015 emisă de A.S.F şi a Deciziei nr. 209/10.02.2015 emisă de A.S.F în ce priveşte sancţiunea interzicerii temporare a activităţii de asigurare, în temeiul dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte constată că, prin Sentinţa nr. 349 din 21 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Timişoara a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de către reclamantul Oraşul Bocşa prin care a solicitat anulare a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 20.04.2016.

Astfel, prin sentinţa civilă menţionată a fost soluţionat fondul cauzei, în sensul respingerii acţiunii în anularea actului administrativ a cărui executare se cere a fi suspendată în cauza de faţă.

În aceste condiţii, în ceea ce priveşte interesul în susţinerea recursului de faţă, Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie de exercitare a acţiunii civile care trebuie să subziste pe tot parcursul soluţionării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.

În cauza de faţă, cererea care formează obiectul prezentului dosar a fost formulată în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, conform căruia, suspendarea executării poate fi dispusă până la pronunţarea instanţei de fond.

Cum instanţa de fond s-a pronunţat la 21 decembrie 2016, admiţând în parte acţiunea în anulare formulată de reclamant, interesul pentru exercitarea recursului împotriva sentinţei prin care s-a soluţionat cererea de suspendare a executării actelor administrative contestate nu mai este actual, întrucât a fost depăşit termenul până la care respectiva hotărâre putea, conform legii, să îşi producă efectele.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat de pârâtă, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene împotriva Sentinţei civile nr. 191 din 23 august 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2019.

GGC - NN