Lapse of interest in suspension of administrative act execution following definitive annulment of the challenged act

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii dedusă judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 3 septembrie 2014 reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat suspendarea executării procesului-verbal de constatare încheiat sub nr. x din 24 martie 2014 de Agenţia de Plaţi pentru Dezvoltare Rurala şi Pescuit.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 151/CA/2015 - PI pronunţată la data de 12 octombrie 2015, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de suspendare a executării Procesului-Verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 24 martie 2014 emis de A.P.D.R.P., formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată şi motivul de recurs invocat

Împotriva Sentinţei nr. 151/CA/2015 - PI pronunţată la data de 12 octombrie 2015 a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., solicitând admiterea recursului şi casarea sentinţei recurate şi rejudecând cauza să se admită acţiunea.

În susţinerea recursului reclamanta a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

4. Apărarea formulată în cauză

Intimata-pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei recurate.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză s-a întocmit raport asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia către părţi, prin încheierea din 13 februarie 2018.

Prin încheierea din 31 octombrie 2018, Înalta Curte, constatând că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ. a stabilit termen pentru judecata pe fond a recursului.

În motivarea acestei dispoziţii s-au avut în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei de interes a recursului constată că aceasta este întemeiată şi urmează a o admite pentru considerentele următoare:

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai până la data pronunţării instanţei de fond asupra cererii în anularea a respectivului act.

Măsura suspendării se poate prelungi de drept peste acest termen, dacă cererea prin care se solicită suspendarea executării actului administrativ contestat este întemeiată pe dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv până la soluţionarea definitivă a cauzei.

În speţă, obiectul acţiunii reclamantului îl constituie suspendarea executării actului administrativ-proces-verbal de constatare încheiat sub nr. x din 24 martie 2014 de Agenţia de Plaţi pentru Dezvoltare Rurala şi Pescuit, în temeiul dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte constată că, prin Sentinţa civilă nr. 184 din 14 decembrie 2015 pronunţată în dosarul nr. x/2015, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi a anulat Decizia nr. 18370 din 3 iunie 2014 emisă de A.F.I.R. de respingere a contestaţiei formulate de reclamantă împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 24 martie 2014, emis de A.F.I.R., a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 24 martie 2014 emis de A.F.I.R.

Această sentinţă a rămas definitivă prin Decizia nr. 2605 pronunţată la 25 septembrie 2017 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care s-a respins recursul declarat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva Sentinţei nr. 184 din 14 decembrie 2015 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

În aceste condiţii, în ceea ce priveşte interesul în susţinerea recursului de faţă, Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie de exercitare a acţiunii civile care trebuie să subziste pe tot parcursul soluţionării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.

În cauza de faţă, cererea care formează obiectul prezentului dosar a fost formulată în temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, conform căruia, suspendarea executării poate fi dispusă până la soluţionare definitivă şi irevocabilă a cauzei.

Cum pe fondul cererii de anulare a procesului-verbal de constatare încheiat sub nr. x din 24 martie 2014 de Agenţia de Plaţi pentru Dezvoltare Rurala şi Pescuit, cauza a fost soluţionată definitiv prin Decizia nr. 2605 pronunţată la 25 septembrie 2017 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, interesul pentru exercitarea recursului împotriva sentinţei prin care s-a soluţionat cererea de suspendare a executării actelor administrative contestate nu mai este actual, întrucât hotărârea care s-ar pronunţa în prezenta cauză nu ar mai produce efecte.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat de pârâtă, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva Sentinţei nr. 151/CA/2015 - PI din 12 octombrie 2015 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2019.

GGC - MM