Appeal against suspension of disciplinary sanction dismissed, upholding stay pending final annulment
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the General Inspectorate for Emergency Situations, thereby upholding the lower court's order to suspend the execution of a disciplinary penalty decision until the final resolution of the main annulment action. The dispute involved an administrative law case where a public official challenged a disciplinary sanction imposed by the Ministry of Internal Affairs and the General Inspectorate for Emergency Situations; the appellate court had previously granted the suspension based on well-justified grounds and imminent harm, which the appellant argued was insufficiently motivated and constituted an improper merits review. The Supreme Court held that the subsequent final judgment in the related annulment suit, which canceled the disputed disciplinary decision, objectively confirmed the existence of a well-justified case and consolidated the appearance of right, while the execution of the act would cause foreseeable material prejudice by threatening the claimant's ability to service credit obligations. Relying on Articles 14 and 15 of Law No. 554/2004 regarding the conditions for suspending the execution of unilateral administrative acts, the court ruled that under Article 15(4), the suspension measure is automatically extended until the definitive and irrevocable resolution of the case once the main action is admitted.
Legislator headnote
AI generatedart. 15 din Legea nr. 554/2004, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 496 din C. proc. civ, art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Appeal against suspension of disciplinary sanction dismissed, upholding stay pending final annulment: The dispute involved an administrative law case where a public official challenged a disciplinary sanction imposed by the Ministry of Internal Affairs and the General Inspectorate for Emergency Situations; the appellate court had previously granted the suspension based on well-justified grounds and imminent harm, which the appellant argued was insufficiently motivated and constituted an improper merits review. The Supreme Court held that the subsequent final judgment in the related annulment suit, which canceled the disputed disciplinary decision, objectively confirmed the existence of a well-justified case and consolidated the appearance of right, while the execution of the act would cause foreseeable material prejudice by threatening the claimant's ability to service credit obligations. Relying on Articles 14 and 15 of Law No. 554/2004 regarding the conditions for suspending the execution of unilateral administrative acts, the court ruled that under Article 15(4), the suspension measure is automatically extended until the definitive and irrevocable resolution of the case once the main action is admitted.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited in the dispositive for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 11.10.2016, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a solicitat suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x/07.03.2016, până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin încheierea din 1 februarie 2018, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi a dispus suspendarea executării Deciziei de imputare nr. x/07.03.2016 emisă de către Inspectorul General al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă până la pronunţarea instanţei pe fond.
2. Recursul
2.1. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a formulat recurs, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În opinia recurentei, prin Încheierea atacată, instanţa de fond nu a învederat împrejurările de fapt şi de drept de natură să evidenţieze existenţa cazului bine justificat şi a pagubei iminente, nu a fost dovedită existenţa unei legături de cauzalitate între efectele produse de adoptarea şi aplicarea actului administrative şi paguba invocată.
În ceea ce priveşte reţinerea instanţei de fond referitoare la faptul că, reclamantul a invocat motive concrete de natură să producă o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ atacat, învederează recurenta că, aceste reţineri reprezintă o reală judecarea pe fond a cauzei, că acestea nu demonstrează existenţa cazului bine justificat.
Recurentul susţine, în esenţă, instanţa de fond nu a motivat îndeplinirea condiţiei pagubei iminente, apreciind că invocarea unui prejudiciu pur financiar, cum ar fi în speţă nerespectarea obligaţiilor pe care aceasta le are în baza contractelor de credit contractate, nu constituie un motiv suficient şi concludent pentru suspendarea executării.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurentul Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Argumente de fapt şi de drept relevante
Intimatul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x/07.03.2016, emisă de M.A.I. - Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă - ISU Avram Iancu, până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anularea actului.
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".
Totodată, potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată, pentru motivele prevăzute de art. 14 odată cu acţiunea principală, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Prin sentinţa ce formează obiectul recursului, prima instanţă a dispus suspendarea executării Deciziei de imputare nr. x/07.03.2016 emisă de către Inspectorul General al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
Prin Sentinţa nr. 199 din 19.07.2018, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2017 s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi, în consecinţă a anulat Decizia de imputare nr. x/07.03.2016 emisă de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Hotărârea nr. 120736/09.05.2016 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Hotărârea nr. 85/08.08.2016 emisă de Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor din cadrul Ministerul Afacerilor Interne.
Soluţia pronunţată de instanţa învestită cu acţiunea în anulare a actului administrativ a cărui suspendare se solicită în prezenta cauză conferă consistenţă concluziei că este îndeplinită condiţia cazului bine justificat, iar prin anularea acestui act aparenţa de drept a fost consolidată.
În ceea ce priveşte paguba iminentă, această noţiune are în vedere producerea unui prejudiciu, or, executarea actului administrativ a cărui suspendare se solicită, este de natură să producă reclamantului un prejudiciu material viitor şi previzibil, întrucât, în raport de cuantumul creanţei arătate şi reţinând venitul obţinut de acesta, o astfel de împrejurare ar conduce la nerespectarea obligaţiilor pe care aceasta le are în baza contractelor de credite contractate.
Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, şi dispoziţiile art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "în ipoteza admiterii acţiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condiţiile art. 14, se prelungeşte de drept până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)."
Altfel spus, prin aplicarea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, măsura suspendării executării actelor administrative atacate, dispusă de prima instanţă, se prelungeşte ope legis până la soluţionarea definitivă a cauzei având ca obiect anularea acestor acte.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă împotriva încheierii din 1 februarie 2018 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 februarie 2019.
GGC - NN