Statute of limitations for continuous weapon possession offenses: interruption of general period defeats special six-year deadline
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the Prosecutor’s appeal in cassation, quashed the appellate court’s decision, and ordered re-judgment by the Court of Appeal, effectively reinstating the conviction for the offense of non-compliance with the regime of weapons and ammunition. The dispute concerned the incorrect application of the statute of limitations for a continuous offense (illegal possession of an unauthorized air-compressed weapon), where the first-instance court had imposed a total sentence of 2 years and 7 months for four separate crimes, including customs, falsification, fiscal, and weapons offenses. The appellate court had erred by finding the 6-year special limitation period for the weapons offense (under Art. 155(4) of the Penal Code) expired, whereas the ICCJ held that the 3-year general limitation period (Art. 154(1)(e) of the Penal Code) was interrupted by prosecutorial acts, rendering the special period incomplete at the time of the appeal. Relying on the principles of continuous offenses and the specific rules for interrupting the statute of limitations, the court determined that the appellate decision to terminate criminal proceedings for the weapons charge was illegal, necessitating a retrial to properly address the concurrence of offenses and sentencing.
Legislator headnote
AI generatedart. 322 alin. (1) C. pen, art. 2961 lit. l) din Legea nr. 571/2003, art. 452 lit. b) din Legea nr. 227/2015, art. 342 alin. (2) C. pen, art. 38 alin. (1) C. pen, art. 5 alin. (1) C. pen; Statute of limitations for continuous weapon possession offenses: interruption of general period defeats special six-year deadline: The dispute concerned the incorrect application of the statute of limitations for a continuous offense (illegal possession of an unauthorized air-compressed weapon), where the first-instance court had imposed a total sentence of 2 years and 7 months for four separate crimes, including customs, falsification, fiscal, and weapons offenses. The appellate court had erred by finding the 6-year special limitation period for the weapons offense (under Art. 155(4) of the Penal Code) expired, whereas the ICCJ held that the 3-year general limitation period (Art. 154(1)(e) of the Penal Code) was interrupted by prosecutorial acts, rendering the special period incomplete at the time of the appeal. Relying on the principles of continuous offenses and the specific rules for interrupting the statute of limitations, the court determined that the appellate decision to terminate criminal proceedings for the weapons charge was illegal, necessitating a retrial to properly address the concurrence of offenses and sentencing.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis explicitly cited in the dispositive to admit the appeal in cassation and quash the appellate decision.
Full text
Asupra recursului în casaţie de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 20 din 28 ianuarie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Şimleu Silvaniei, având în vedere Decizia CCR nr. 265 din data de 6 mai 2014 şi art. 5 N. C. pen. raportat la modul de executare al pedepsei, instanţa a considerat că legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului A. este C. pen. nou, sens în care:
În baza art. 270 alin. (3) din Legea 86/2006 - republicată a condamnat pe inculpatul A. (…) la pedeapsa de:
- 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de depozitare şi vânzare a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă;
În baza art. 322 alin. (1) C. pen. a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de:
- 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În baza art. 2961 lit. l) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, având corespondent în prevederile art. 452 lit. b) din Legea nr. 227/2015, privind noul Codul fiscal al României a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de:
- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de deţinere şi vânzare înafara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile, băuturi spirtoase peste 200 litri.
În baza art. 342 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de:
- 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
În baza art. 39 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele susmenţionate şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de pedeapsa de 7 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 2 ani şi 7 luni închisoare.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul A. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Sălaj, la datele fixate de acesta;
b)să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Şimleu Silvaniei, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.
S-a respins ca rămasă fără obiect acţiunea civilă formulată de către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sălaj, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, în reprezentarea Ministerului Finanţelor Publice.
În baza art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen. s-a dispus confiscarea specială a armei ridicate de la inculpat şi depusă la Camera de Corpuri delicte din cadrul IPJ Sălaj, conform dovezii seria x nr. x, aflată la dosarul cauzei, a cantităţii de 387 ţigarete marca x şi a cantităţii de 12,7 litri alcool, depuse la Camera de corpuri delicte a Poliţiei oraşului Şimleu Silvaniei, conform dovezii seria x nr. x, aflată la fila x.
S-a revocat măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanţa procurorului din data de 26.08.2015, asupra cantităţii de 4.200 litri rachiu de fructe, ce a fost ridicată de la inculpatul A., pusă în aplicare prin Procesul-verbal de aplicare a sechestrului din data de 09.09.2015.
S-a respins propunerea de luare a măsurii asiguratorii asupra bunului imobilul aflat în proprietatea inculpatului A., înscris în evidenţele Biroului de cadastru şi publicitate imobiliară Şimleu Silvaniei, nr. carte funciară x, cu număr cadastral x.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen.. a obligat pe inculpat la plata sumei de 1500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu privire la infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, instanţa de fond a reţinut că, la momentul percheziţiei efectuate în baza mandatelor de percheziţie domiciliară cu nr. x emise la data de 01.04.2015 prin încheierea penală a Judecătoriei Şimleu Silvaniei nr. x, a fost găsită într-o încăpere utilizată de inculpatul A., fila x, o armă neletală cu aer comprimat, cu o singură ţeavă şi o pârghie de armare cu pat de lemn, având seria x inscripţionată lângă înălţător. Fiind întrebat A. despre provenienţa armei, acesta a declarat că a achiziţionat-o din Bucureşti, că deţine acte de provenienţă, dar că nu este menţionată în permisul de armă, fiind autorizat pentru o armă de foc. Arma neletală cu aer comprimat seria x a fost depusă la Camera de corpuri delicte a I.P.J. Sălaj în baza dovezii seria x nr. x aflată în fila x.
Conform Raportului de Constatare Criminalistică nr. x/23.04.2015, expertul criminalist autorizat în domeniul "Expertiza balistică a armelor de foc şi a muniţiilor", a concluzionat că arma supusă examinării, cu seria de identificare x, calibru 5,5 mm, face parte din categoria armelor cu aer comprimat, care pentru aruncarea proiectilului folosesc forţa de expansiune a aerului comprimat, aceasta aflându-se în stare de funcţionare. fila x.
Din adresa nr. x/18.05.2015, Biroul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase al I.P.J Sălaj, fila x, reiese că inculpatul A., este posesor de armă tip B, seria x nr. x, în baza căruia deţine o singură armă, respectiv armă letală de vânătoare, marca x cu seria x, cal. 12 mm, iar pentru arma descrisă în raportul de constatare ştiinţifică, acesta nu este autorizat să o deţină.
Analizând datele deţinute în cauză şi văzând prevederile referitoare la regimul armelor şi al muniţiilor din Legea 295/2004 R, art. 4 alin. (3), art. 57 alin. (1) lit. a) Anexa privind clasificarea armelor, rezultă că arma găsită cu ocazia percheziţiei este supusă autorizării de către autorităţile competente în vederea procurării, deţinerii, portului şi folosirii.
De asemenea, conform art. 69 alin. (1) din H.G 130/2005 privind normele metodologice de aplicare a Legii 295/2004, armele trebuie să fie păstrate în condiţii de securitate, care să nu permită accesul persoanelor neautorizate, ori, în speţă, deşi arma nu era încărcată, se afla la vedere, agăţată pe un cuier.
Cu ocazia audierii în calitate de inculpat, A. în prezenţa apărătorului ales, a declarat, referitor la infracţiunile reţinute în sarcina sa, că nu se face vinovat de comiterea nici unei fapte penale şi nu şi le însuşeşte.
În ce priveşte nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, inculpatul declară că nu mai are factura cu care s-a cumpărat arma deoarece, achiziţionarea acesteia, din câte îşi aminteşte, a fost făcută în anul 1996 şi nu mai deţine acel document. De asemenea, inculpatul consideră că este instruit în acest domeniu deoarece este deţinător de permis armă din anul 2000, iar la acea dată nu era necesară autorizarea procurării şi deţinerii armei cu aer comprimat iar muniţie a avut doar la data cumpărării, dar în prezent nu mai deţine iar arma nu a mai fost folosită din anul 2000 şi în biroul unde a fost găsită, are acces doar el şi nu a încredinţat-o nimănui.
Instanţa de fond a constatat că există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul A. a săvârşit faptele pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, între care şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, faptă prev şi ped de art. 342 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
În drept, a reţinut că fapta inculpatului A., de a deţine la domiciliul său, o armă neletală, cu aer comprimat, seria de identificare x, calibru 5,5 mm fără a fi menţionată în permisul de armă şi nepăstrată în condiţii de securitate, care să nu permită accesul persoanelor neautorizate, fiind agăţată pe un cuier, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, faptă prev. şi ped. de art. 342 alin. (2) din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., şi art. 5 alin. (1) C. pen.
Împotriva acestei sentinţe inculpatul A. a declarat apel, solicitând admiterea căii de atac promovate, desfiinţarea hotărârii atacate şi pronunţând o nouă hotărâre, să se dispună achitarea pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa.
Cu privire la infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, inculpatul a arătat că a recunoscut-o în faţa instanţei de fond şi regretă comiterea faptei.
La data procurării armei în anii 1990 - aşa cum rezultă din depoziţia martorului - aceasta nu era supusă regimului înregistrării sau autorizării. Regimul înregistrării sau autorizării a intrat în vigoare la data de 30 iunie 2004 (Legea nr. 295/2004).
În anul 2010 la data de 30 august (după 6 ani) inculpatul a obţinut permis de vânătoare pentru arma letală. Este adevărat că măcar atunci ar fi trebuit să realizeze faptul că arma neletală trebuia înregistrată, dar neglijenţa s-a manifestat fără prevedere, producând consecinţe de natură penală.
În contextul în care inculpatul deţine permis pentru armă letală încă din anul 2010 se poate aprecia că: pericolul social al faptei este redus, infracţiunea a fost comisă din neglijenţă, culpă fără prevedere, inculpatul n-a urmărit producerea unui rezultat în sine, arma nu a fost folosită, deoarece inculpatul şi-a pierdut interesul pentru această armă în condiţiile în care deţinea o armă letală, pe latura obiectivă i se poate reţine doar deţinerea fără drept, nu şi portul. A apreciat că o pedeapsă cu amenda ar fi suficientă pentru ca sancţiunea să-şi atingă rolul său corelativ al sancţiunii.
Prin decizia penală nr. 495/A din 22 aprilie 2019 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2016, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-a admis apelul declarat de inculpatul A. (...) - împotriva sentinţei penale nr. 20 din 28.01.2019 a Judecătoriei Simleu Silvaniei, pe care o desfiinţează în parte, doar cu privire la soluţia de condamnare pentru infracţiunea prev. de art. 342 alin. (2) C. pen. şi, pronunţând o nouă hotărâre, în aceste limite:
În baza art. 396 alin. (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A., pentru comiterea infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 342 alin. (2) C. pen. - urmare a intervenirii prescripţiei.
S-au menţinut pedepsele aplicate inculpatului A. pentru comiterea infracţiunilor de:
- depozitare şi vânzare a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 - 2 ani închisoare;
- fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. - 6 luni închisoare;
- deţinere şi vânzare în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile, băuturi spirtoase peste 200 litri prev. de art. 2961 lit. l) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal (art. 452 lit. b) din Legea nr. 227/2015, privind noul Codul fiscal) - 1 an închisoare.
În baza art. 39 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele susmenţionate şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1/3 din celelalte două pedepse, respectiv, 6 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.
S-a menţinut modalitatea de executare a pedepsei - suspendare sub supraveghere - pe termen de 4 ani.
S-a menţinut restul dispoziţiilor hotărârii apelate.
Instanţa de apel a constatat că, în ceea ce priveşte infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 342 alin. (2) a intervenit prescripţia răspunderii penale, având în vedere că această infracţiune este sancţionată de lege cu pedeapsa închisorii între 3 luni şi 1 an sau amendă şi raportat la momentul comiterii acesteia, ceea ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 154 lit. e) C. pen., respectiv un termen de prescripţie specială de 6 ani, care, la momentul pronunţării deciziei este împlinit.
Împotriva deciziei penale nr. 495/A din 22 aprilie 2019 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2016, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a declarat recurs în casaţie, fiind invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a susţinut că soluţia de încetare a procesului penal faţă de inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 342 alin. (2) C. pen. ca urmare a împlinirii termenului prescripţiei speciale a răspunderii penale, respectiv 6 ani, este nelegală, în cauză impunându-se menţinerea soluţiei instanţei de fond de condamnare a inculpatului pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina sa.
Astfel, termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 342 alin. (2) C. pen. curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, astfel cum prevede în mod expres art. 154 alin. (2) C. pen. În speţă, această dată este 03.04.2015, (inculpatul A. deţinând în mod nelegal arma neletală până la momentul ridicării acesteia de către organele de poliţie, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare), în raport de care termenul de prescripţie specială a răspunderii penale, calculat conform art. 155 alin. (4) C. pen. raportat la art. 154 alin. (1) lit. e) C. pen., respectiv de 6 ani, nu era împlinit la momentul pronunţării deciziei, urmând a se împlini la 03.04.2021.
Totodată, s-a arătat în motivarea cererii că nici termenul general de prescripţie de 3 ani nu este aplicabil în speţă, raportat la faptul că termenul de prescripţie a fost întrerupt de mai multe ori, conform deciziei nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale, prin efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul A., dispusă prin ordonanţa procurorului din 27.07.2015, prin punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul A., dispusă prin ordonanţa procurorului din 04.02.2016.
S-a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Cluj, apreciindu-se incidente dispoziţiile art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen.
Prin încheierea din 3 octombrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2016, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva deciziei penale nr. 495/A/2019 din 22 aprilie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, avându-se în vedere că cererea de recurs în casaţie îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 434 - art. 438 C. proc. pen.
Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. (în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal), Înalta Curte constată următoarele:
Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac în anulare, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege, al cărei scop este, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 433 C. proc. pen., judecarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. vizează acele situaţii în care, faţă de actele şi lucrările dosarului, s-a reţinut în mod eronat incidenţa unuia dintre impedimentele prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. e)-j) C. proc. pen., respectiv: lit. e) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale; lit. f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului sau inculpatului persoană juridică; lit. g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii; lit. h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege; lit. i) există autoritate de lucru judecat; lit. j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
Întrucât recursul în casaţie conferă posibilitatea de analiză doar a unor eventuale aspecte de nelegalitate ale hotărârilor pronunţate de instanţele de apel, motivul prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. se constată numai prin raportare la datele existente la momentul pronunţării hotărârii definitive atacate, fără ca Înalta Curte să poată stabili o situaţie de fapt diferită decât cea menţionată în hotărârea atacată, prin reevaluarea materialului probator.
În cauză, critica formulată de procuror, în sensul că instanţa de apel a reţinut în mod greşit că este împlinit termenul de prescripţie specială a răspunderii penale pentru infracţiunea prevăzută de art. 342 alin. (2) C. pen., este întemeiată.
În acest sens, se constată că, prin ordonanţa organelor de cercetare ale poliţiei judiciare din data de 14.02.2014, s-a dispus începerea urmăririi penale "in rem" pentru infracţiunea de depozitare şi vânzare a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, faptă prevăzută de art. 270 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 86/2006 republicată.
Prin ordonanţa procurorului din data de 18.03.2015, s-a dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 48 alin. (1) C. pen.
Prin ordonanţa procurorului din data de 03.04.2015, s-a dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de deţinere de către orice persoană, în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile suspuse marcării peste limita de 200 l de băutură spirtoasă, prevăzută de art. 2961 lit. L) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută art. 342 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
Prin ordonanţa procurorului din data de 27.07.2015, s-a dispus efectuarea în continuarea a urmăririi penale faţă de suspectul A., pentru săvârşirea infracţiunilor de depozitare şi vânzare a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, faptă prevăzută de art. 270 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 86/2006 rep., fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., deţinere de către orice persoană, în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile suspuse marcării peste limita de 200 l de băutură spirtoasă, precum şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, fapte prevăzute de art. 2961 lit. L) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi art. 342 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) .
Prin ordonanţa procurorului din data de 14.06.2016, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracţiunea de deţinere şi vânzare în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile, băuturi spirtoase peste 200 litri, faptă prevăzută de art. 2961 lit. L) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă, faptă prevăzută de art. 2961 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în infracţiunea de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile, suspuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător, ori cu marcaje false peste limita a 10.000 ţigarete, 400 ţigări foi, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, faptă prevăzută de art. 4521 lit. H) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.
Prin ordonanţa procurorului din data de 04.02.2016 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunilor de depozitare şi vânzare a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea 86/2006 republicată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., deţinere şi vânzare înafara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile, băuturi spirtoase peste 200 litri, faptă prev. şi ped. de art. 2961 lit. L) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, faptă prevăzută de art. 342 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen.
Prin rechizitoriul nr. x/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Şimleu Silvaniei din data de 19 octombrie 2016, inculpatul A. a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de: depozitare şi vânzare a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea 86/2006 republicată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., deţinere şi vânzare în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile, băuturi spirtoase peste 200 litri, prevăzută de art. 2961 lit. L) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, având corespondent în prevederile art. 452 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind noul Codul fiscal al României şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 342 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen.
În fapt, în legătură cu infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, s-a reţinut că, la momentul efectuării percheziţiei (realizate în baza mandatelor de percheziţie domiciliară cu nr. x emise la data de 01.04.2015 prin încheierea penală nr. x a Judecătoriei Şimleu Silvaniei), într-o încăpere utilizată de inculpatul A. a fost găsită o armă neletală cu aer comprimat, cu o singură ţeavă şi o pârghie de armare cu pat de lemn, având seria x inscripţionată lângă înălţător. Fiind întrebat despre provenienţa armei, A. a declarat că a achiziţionat-o din Bucureşti, că deţine acte de provenienţă, dar că nu este menţionată în permisul de armă, fiind autorizat pentru o armă de foc.
Arma neletală cu aer comprimat seria x a fost depusă la Camera de corpuri delicte a I.P.J. Sălaj, în baza dovezii seria x nr. x, aflată în fila x, iar conform concluziilor Raportului de constatare criminalistică nr. x/23.04.2015, arma face parte din categoria armelor cu aer comprimat, aflându-se în stare de funcţionare.
Potrivit probelor administrate în cursul urmăririi penale, inculpatul A. este posesor de armă tip B, seria x nr. x, în baza căruia deţine o singură armă, respectiv armă letală de vânătoare, marca x cu seria x, cal. 12 mm, iar pentru arma găsită cu ocazia percheziţiei din data de 03.04.2015 (proces-verbal de percheziţie, vol. II d.u.p. fl. 42-44), acesta nu avea autorizaţie de deţinere, deşi dispoziţiile referitoare la regimul armelor şi al muniţiilor din Legea 295/2004 R, art. 4 alin. (3), art. 57 alin. (1) lit. a) Anexa privind clasificarea armelor, prevăd că o astfel de armă este supusă autorizării de către autorităţile competente în vederea procurării, deţinerii, portului şi folosirii.
Situaţia de fapt expusă în rechizitoriu a fost validată de către instanţe în cursul judecăţii în fond şi apel, reţinându-se, în drept, că fapta inculpatului A. de a deţine la domiciliul său, o armă neletală, cu aer comprimat, seria de identificare x, calibru 5,5 mm fără a fi menţionată în permisul de armă şi nepăstrată în condiţii de securitate, care să nu permită accesul persoanelor neautorizate, fiind agăţată pe un cuier, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 342 alin. (2) C. pen.
Conform art. 342 alin. (2) C. pen., deţinerea sau portul fără drept de arme neletale din categoria celor supuse autorizării se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
În acest punct de analiză, Înalta Curte aminteşte că infracţiunea prevăzută de art. 342 alin. (2) C. pen. este o infracţiune continuă caracterizată prin prelungirea elementului material peste momentul consumării până la un moment denumit al epuizării faptului. În mod firesc, în cazul infracţiunilor continue, efectele pe care legea penală le leagă de momentul consumării infracţiunii sunt raportate la momentul epuizării, al încetării activităţii infracţionale. Infracţiunea continuă se consideră săvârşită în momentul încetării acţiunii sau inacţiunii infracţionale, oricare ar fi durata acesteia. În raport de acest moment al încetării activităţii infracţionale se determină legea penală aplicabilă, se stabileşte incidenţa unei legi de amnistie, graţiere sau prescripţie.
Conform art. 154 alin. (2) C. pen., în cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii.
Prin urmare, în speţă, având în vedere situaţia de fapt reţinută în cursul judecăţii atât în fond cât şi în apel, termenul de prescripţie a răspunderii penale curge de la data de 03.04.2015, aceasta fiind data încetării activităţii infracţionale, în condiţiile în care inculpatul A. a deţinut în mod nelegal arma neletală până la momentul ridicării acesteia de către organele de poliţie, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare.
Raportat la limitele de pedeapsă ale infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prevăzute de art. 342 alin. (2) C. pen., Înalta Curte observă că termenul general al prescripţiei răspunderii penale, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. e) C. pen., este de 3 ani.
Totodată, Înalta Curte constată că acest termen de prescripţie generală a răspunderii penale nu a fost împlinit în cauză mai înainte de a fi întrerupt prin acte care trebuie comunicate suspectului sau inculpatului conform deciziei nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale, precum ordonanţa procurorului din 27.07.2015 prin care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul A. şi ordonanţa procurorului din 04.02.2016 prin care s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de inculpatul A. pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, inclusiv aceea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 342 alin. (2) C. pen., procesul continuând cu toate actele procedurale efectuate ulterior sesizării instanţei prin rechizitoriu.
Aşadar, termenul de prescripţie generală a răspunderii penale pentru inculpatul A. a fost întrerupt, după fiecare întrerupere începând să curgă un nou termen de prescripţie potrivit art. 155 alin. (2) C. pen., situaţie în care prescripţia răspunderii penale se stabileşte raportat la termenul de prescripţie specială a răspunderii penale, calculat conform art. 155 alin. (4) C. pen., respectiv termenul de 3 ani, dacă a fost depăşit cu încă o dată, va fi socotit îndeplinit oricâte întreruperi ar interveni.
Prin urmare, în contextul celor relevate, Înalta Curte constată că, în cauză, termenul de prescripţie specială calculat conform art. 155 alin. (4) C. pen. raportat la art. 154 alin. (1) lit. e) C. pen., respectiv de 6 ani, nu era împlinit la momentul pronunţării hotărârii instanţei de apel, respectiv 22 aprilie 2019, având în vedere data săvârşirii infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 342 alin. (2) C. proc. pen., respectiv 03.04.2015.
În consecinţă, Înalta Curte reţine că, în mod greşit, instanţa de apel a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 342 alin. (2) C. pen.
În înlăturarea greşitei aplicări a legii sub aspectul expus şi reţinând că inculpatul A. a mai fost condamnat în prezenta cauză şi pentru alte infracţiuni, fiind incidente dispoziţiile privind tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni, Înalta Curte consideră că se impune rejudecarea cauzei de către instanţa de apel, în acest sens fiind şi jurisprudenţa constantă a instanţei supreme, având în vedere necesitatea analizării întregii cauze sub aspectul regimului sancţionator de aplicat în raport cu întregul sistem de individualizare judiciară a pedepsei, ce reclamă implicit aprecieri din partea instanţei.
Faţă de considerentele menţionate, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen.., Înalta Curte va admite recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva deciziei penale nr. 495/A din 22 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, privind pe intimatul inculpat A..
Va casa decizia atacată şi va dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat în sumă de 627 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva deciziei penale nr. 495/A din 22 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, privind pe intimatul inculpat A..
Casează decizia atacată şi dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat în sumă de 627 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 noiembrie 2019.