Appeal declared null and void for non-compliance with statutory grounds, upholding rejection of unconstitutionality referral on nationalized property
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appeal filed by the contestators null and void, thereby upholding the lower court's decision to reject their request to refer a unconstitutionality exception regarding Law No. 10/2001 to the Constitutional Court; consequently, the civil appellate judgment dismissing the prior cancellation appeal remains in force. The dispute involved a procedural challenge where the parties sought to annul an appellate decision on grounds of absolute nullity related to defective summonses, while simultaneously attempting to block the proceedings by challenging the constitutionality of the substantive law governing nationalized property rights. The decisive legal basis for the final outcome was the strict requirement under Article 488 of the Code of Civil Procedure that appeals must be motivated exclusively by specific statutory grounds of illegality; because the appellants' arguments focused on the merits of the case rather than the procedural ruling on the inadmissibility of the constitutional referral, the Supreme Court found the appeal non-compliant with mandatory procedural rules and ruled it null.
Legislator headnote
AI generatedart. 503 alin. (1) din C. proc. civ, art. 503 din C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) C. proc. civ, art. 487 alin. (1) C. proc. civ; Appeal declared null and void for non-compliance with statutory grounds, upholding rejection of unconstitutionality referral on nationalized property: Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ. cererea de recurs trebuie să cuprindă, printre altele, numele, prenumele, domiciliul, reşedinţa, denumirea, sediul părţilor, precum şi motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, la data de 27.09.2018, contestatorii A. şi B. au formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei civile nr. 952/18.09.2018, pronunţate în Dosarul nr. x/2017 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatorii au arătat că hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută, invocând nelegalitatea actului citării conform art. 503 alin. (1) din C. proc. civ., arătând că sunt lovite de nulitate absolută citaţiile emise de C3 apel la 06.07.2018, fiind falsificat obiectul prin omiterea menţionării Legii nr. 10/2001 din citaţii; de asemenea, contestatorii au arătat că lipseşte ştampila Preşedinte instanţă, împrejurare sesizată de contestatori prin cererea depusă la 28.08.2018. Contestatorii au considerat că nu au fost legal citaţi şi nu au fost prezenţi la termen.
La data de 29.10.2018, contestatorii au depus cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 10/2001 faţă de prevederile art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi art. 46 din Constituţie.
Prin Decizia nr. 425A 18.03.2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 10/2001, ca inadmisibilă şi a respins contestaţia în anulare formulată de contestatori împotriva Deciziei civile nr. 952/18.09.2018 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca neîntemeiată.
În motivare, a reţinut, în ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 10/2001, că instanţa de judecată este obligată să verifice îndeplinirea condiţiilor prevăzute expres şi limitativ în art. 29 alin. (1), (2) şi 3 din Legea nr. 47/1992, republicată, şi anume dacă excepţia de neconstituţionalitate priveşte o lege sau o ordonanţă ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei, dacă este ridicată de persoanele în drept şi dacă prevederile legale care formează obiectul excepţiei nu au fost constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
Instanţa a arătat că, pentru ca o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale să fie admisibilă, este necesar să existe o legătură între problema de constituţionalitate invocată şi fondul cauzei, respectiv ca textul legal să fie aplicabil în cauza dedusă judecăţii.
Curtea a constatat că, în prezenta cauză, urmează a se cerceta temeinicia motivelor invocate de contestatori în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, în cadrul legal reglementat de art. 503 din C. proc. civ., astfel că excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 10/2001 nu are legătură cu soluţionarea cauzei, această lege reglementând fondul raportului juridic litigios, care nu este supus examinării instanţei în prezenta fază procesuală.
În consecinţă, constatând că în cauză nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 29 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, văzând dispoziţiile alin. (5) din acelaşi articol, curtea a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 10/2001, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei decizii, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 10/2001, în termenul legal, contestatorii A. şi B. au formulat recurs.
Prin criticile formulate, recurenţii au susţinut că instanţa a încălcat principiul egalităţii de tratament, ceea ce constituie o gravă discriminare.
Recurenţii au arătat că Legea nr. 10/2001 nu prevede sancţiuni explicite sau compensaţii pe măsura prejudiciului cauzat moştenitorilor şi modalitatea de sancţionare a conducerii ANRP pentru dosarele tergiversate.
În raport de aceste considerente, au mai susţinut că acest act normativ este neconstituţional, pentru că nu a fost modificat şi completat conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. 44 din 31 ianuarie 2017 şi decizia pilot a Curţii Europene a Drepturilor Omului în problema caselor naţionalizate.
Analizând excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrarea criticilor formulate în motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ. cererea de recurs trebuie să cuprindă, printre altele, numele, prenumele, domiciliul, reşedinţa, denumirea, sediul părţilor, precum şi motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat.
Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.
Conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5) aplicabile şi în recurs", adică atunci când termenul pentru exercitarea căii de atac curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea recursului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
Termenul pentru declararea şi motivarea căii de atac s-a împlinit la data de 20 martie 2018.
Recurenţii contestatori au formulat critici asupra deciziei recurate, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 10/2001, doar prin intermediul motivelor de recurs, aflate la dosar, fără alte completări.
În cuprinsul acestora, s-au formulat critici care nu pot fi circumscrise cazurilor expres reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., întrucât nu fac referire soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 10/2001, ci la fondul cauzei.
Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte urmează să constate nulitatea recursului formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de contestatorii A. şi B. împotriva Deciziei nr. 425 A din 18 martie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 10/2001.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 octombrie 2019.
GGC - NN