Jurisdictional conflict over fine-to-community-service case assigned to administrative litigation section.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Roman, la data de 20.11.2018 sub nr. x/2018, petenta Comuna Tămăşeni a solicitat înlocuirea amenzii ce a fost aplicată contravenientului A., prin procesul-verbal nr. x/13.05.2017, întocmit de secţia de Poliţie Rurală nr. 7 Tg. Frumos-Postul de Poliţie al comunei Oţeleni, judeţul Iaşi, cu obligarea acestuia la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, întrucât amenda nu a fost achitată, iar contravenientul nu deţine bunuri mobile sau imobile pentru a fi executat silit.

Prin Sentinţa nr. 29/14.01.2019, Judecătoria Roman, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Paşcani, reţinând că, potrivit art. 391 din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, acesta va sesiza instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama, după caz, şi de partea din amendă care a fost achitată.

Întrucât din procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. x/13.05.2017, întocmit de secţia de Poliţie Rurală nr. 7 Tg. Frumos-Postul de Poliţie al comunei Oţeleni, judeţul Iaşi, rezultă că locul constatării contravenţiei este localitatea Oţeleni, aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Paşcani, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine acestei instanţe.

Prin Sentinţa nr. 962/16.05.2019, Judecătoria Paşcani, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Roman, a constatat ivit conflictul negativ şi a înaintat cauza pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Instanţa a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 9 alin. (3) din O.U.G. nr. 2/2001, potrivit cărora în cazul în care contravenientul persoană fizică nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, organul de specialitate al unităţii administrativ-teritoriale prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. a), în) a cărui rază teritorială domiciliază contravenientul, va sesiza instanţa judecătorească în a cărei circumscripţie domiciliază acesta, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată.

Astfel, Primăria comunei Tămăşeni, judeţul Iaşi, ca organ de specialitate al comunei unde domiciliază intimatul, a sesizat Judecătoria Roman, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

În speţă, având în vedere că titularul cererii de înlocuire a amenzii cu muncă în folosul comunităţii este primăria, şi nu contravenientul, nu sunt incidente dispoziţiile art. 391 din O.G. nr. 2/2001, ci dispoziţiile art. 9 alin. (3) din acelaşi act normativ, conform celor arătate.

Analizând cauza, Înalta Curte, constată următoarele:

Potrivit art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 2/2001 actualizată, "Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia".

Art. 32 alin. (1) din acelaşi act normativ, stabileşte că "Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia", iar alin. (2) al art. 33 reţine că "Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată numai cu apel. Apelul se soluţionează de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului".

Din textele legale anterior citate, rezultă că plângerea contravenţională reprezintă un litigiu dat în competenţa instanţei de contencios administrativ.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 71/2011, începând cu data de 01.10.2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este organizată în 4 secţii: secţia I civilă, secţia a II a civilă, secţia penală şi secţia de contencios administrativ şi fiscal, 4 complete de 5 judecători şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.

Obiectul cauzei, conflict de competenţă-plângere contravenţională, astfel cum este identificat în Nomenclatorul privind lista de obiecte ale dosarelor, se circumscrie competenţei alocate completurilor de judecată din cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal, a Înaltei Curţi, ala cum rezultă şi din dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ce prevăd că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Având în vedere obiectul cauzei, în respectarea dispoziţiilor legale anterior menţionate referitoare la competenţa materială funcţională a fiecărei instanţe, obligatorii pentru judecătorii secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu aplicarea prevederilor art. 136 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare va fi declinată în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei de contencios, administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 octombrie 2019.

GGC - OB