Succession-partition claim assigned to Bucharest court of decedent's last domicile; conflicting jurisdiction resolved.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a jurisdictional conflict in favor of the Bucharest Sector 3 Court, ruling that this court, rather than the Câmpulung Court, has competence to hear the succession-partition claim concerning the deceased's estate. The underlying dispute is a civil action for partition of the decedent's estate, brought by one heir against others, also seeking contribution to succession debts if all parties are recognized as heirs. The decisive legal basis was that under Article 954(2) of the Civil Code and Article 118(1)(2) of the Code of Civil Procedure, succession matters until exit from indivision fall within the exclusive competence of the court of the deceased's last domicile, as evidenced by the death certificate, which listed Bucharest as the domicile; the actual place of death or prior residence in Argeș County, where the immovable estate assets were located, was deemed irrelevant. The ruling is final.
Legislator headnote
AI generatedart. 954 alin. (2) C. proc. civ, art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 954 alin. (2) C. civ, art. 118 C. proc. civ, art. 91 alin. (1) C. civ; Succession-partition claim assigned to Bucharest court of decedent's last domicile; conflicting jurisdiction resolved: Chiar dacă defuncta a decedat în comuna Cetăţeni, judeţul Argeş, dispoziţiile art. 954 alin. (2) C. civ., incidente în cauză sunt imperative şi fără echivoc, în sensul că moştenirea se dezbate la ultimul domiciliu al defunctului, aşa cum rezultă din certificatul de deces, fiind fără relevanţă locul efectiv al decesului sau împrejurarea că anterior acestuia, persoana în discuţie a locuit o perioadă considerabilă de timp la o altă adresă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Prin cererea înregistrată la data de 09.05.2018 pe rolul Judecătoriei Câmpulung, sub nr. x/2018 reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., C., D., partajarea averii succesorale rămase de pe urma defunctei E., cu ultim domiciliu în judeţul Argeş, reţinând calitatea de succesori numai a reclamantului şi pârâtei D. şi de renunţători a pârâţilor B. şi C., iar în caz contrar, dacă se va constata calitatea tuturor moştenitorilor, obligarea pârâţilor ca proporţional cu cotele succesorale culese, să suporte pasivul succesoral ce a constat în cheltuieli de boală, înmormântare şi datorii creştineşti de pe urma defunctei.
Prin Sentinţa nr. 147/18.01.2019, Judecătoria Câmpulung, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, reţinând că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 954 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora "Moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă."
S-a constatat că ultimul domiciliu al defunctei E., potrivit certificatului de deces depus la dosar, este menţionat în Bucureşti, strada x, nr. 436, iar din verificările efectuate de biroul notarial la care s-a depus cererea de dezbatere a succesiunii a rezultat acelaşi domiciliu.
Prin Sentinţa nr. 3.549/05.04.2019, Judecătoria Sector 3 Bucureşti, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung, a constatat ivit conflictul de competenţă şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
S-a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., conform cărora, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia.
Conform art. 87 - 89 C. civ., domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală, iar reşedinţa este în locul unde îşi are locuinţa secundară.
Din certificatul de deces a rezultat că defuncta E. a decedat în comuna Cetăţeni, judeţul Argeş, la data de 16.04.2016, acolo unde a fost şi ultimul domiciliu de fapt al acesteia, împreună cu soţul său, A., reclamantul din prezenta cauză.
Raţiunea pentru care legiuitorul a instituit, în materie de succesiune, până la ieşirea din indiviziune, competenţa instanţei de la ultimul domiciliu al defunctului este tocmai aceea că în acest loc se află, de regulă, multe dintre bunurile ce alcătuiesc masa succesorală, iar măsurile privitoare la inventarierea sau conservarea bunurilor succesorale se iau în respectivul loc. În speţă, potrivit susţinerilor părţilor, singurele bunuri care intră în componenţa masei succesorale sunt imobilele casă şi teren situate în comuna Cetăţeni, jud. Argeş.
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 954 alin. (2) C. civ., "Moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă."
Aceste dispoziţii se coroborează cu cele ale art. 118 C. proc. civ., potrivit cărora "(1) În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar. (2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi".
Conform certificatului de deces eliberat la data de 18.04.2016 de către Primăria Cetăţeni, judeţul Argeş, aflat la dosarul Judecătoriei Câmpulung, rezultă că defuncta E., în raport de care se solicită partajarea averii succesorale, a avut ultimul domiciliu în municipiul Bucureşti.
Conform Încheierii nr. 2/26.04.2018, emisă de Societatea Profesională Notarială F. (învestită cu cererea de dezbatere a succesiunii sub nr. Dosar x/2011), urmare a verificărilor efectuate la Registrul de evidenţă a procedurilor succesorale al Camerei Notarilor Publici Bucureşti aferent perioadei 1953 - la zi, s-a constatat că nu s-a dezbătut procedura succesorală a defunctei E. şi că ultimul domiciliu al acesteia a fost în Bucureşti.
De asemenea, potrivit adresei nr. x/11.12.2018, emisă de Primăria comunei Cetăţeni, la solicitarea instanţei de a preciza dacă defuncta figurează ca cetăţean al localităţii, s-a arătat, de către unitatea administrativ-teritorială, că ultimul domiciliu al defunctei este în Bucureşti, str. x. .
Chiar dacă defuncta a decedat în comuna Cetăţeni, judeţul Argeş, dispoziţiile art. 954 alin. (2) C. civ., incidente în cauză sunt imperative şi fără echivoc, în sensul că moştenirea se dezbate la ultimul domiciliu al defunctului, aşa cum rezultă din certificatul de deces, fiind fără relevanţă locul efectiv al decesului sau împrejurarea că anterior acestuia, persoana în discuţie a locuit o perioadă considerabilă de timp la o altă adresă.
Aceasta întrucât certificatul de deces se eliberează pe baza cărţii de identitate, iar dovada domiciliului se face, conform art. 91 alin. (1) C. civ., cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 octombrie 2019.
GGC - OB