Objection to enforcement: jurisdiction determined by debtor's factual domicile

Deliberând asupra cererii de faţă, are în vedere următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuţi la 4 iunie 2018 sub nr. x/2018, contestatorul A. în contradictoriu cu intimata B., a solicitat:

- suspendarea executării începută în dosarul de executare nr. 982/2017 al B.E.J. "C."

- desfiinţarea executării silite care face obiectul dosarului execuţional nr. x/2017 instrumentat de Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti "C."

- desfiinţarea Încheierii nr. 2020 C. civ. din 6 noiembrie 2017 de încuviinţare a executării silite, pronunţată de Judecătoria Rădăuţi;

- desfiinţarea anumitor acte de executare privite în mod individual, şi anume: Încheierea din data de 20.02. 2018 privind numirea unui expert contabil pentru stabilirea creanţei; raportul de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de expert D., înregistrat la SCPEJ sub nr. x/2017 din data de 15.05.2018; Încheierea din data de 15.05.2018 privind constatarea creanţei achitate de 30.800 RON şi creanţei de recuperat de 7.106 RON; Încheierea din 15.05.2018 privind cheltuielile de executare în sumă totală de 1595,61 RON; dispoziţia de poprire emisă la 12 iunie 2018 în dosar x/2017, prin care s-au indisponibilizat sumele de bani prezente şi viitoare, pe care le datorează angajatorul sau pe care le deţine angajatorul în numele contestatorului, respectiv asupra veniturilor salariale, până la concurenţa sumei de 8.771,61 RON; dispoziţia de poprire emisa la data de 12 iunie 2018 în dosar x/2017, prin care s-au indisponibilizat sumele de bani prezente şi viitoare, aflate în toate conturile bancare deschise pe numele contestatorului, respectiv asupra veniturilor salariale, până la concurenta sumei de 8.771,61 adresată E.;

- în cazul în care se va constata că venitul de 1/5 nu se raportează la adeverinţa emisă de angajator - Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava din dosar nr. x/2015, solicită a se constata neregularităţile privind calculul creanţei, întrucât nu au fost avute în vedere diferenţele salariale încasate, aferente anilor precedenţi;

- să se constate că pentru perioada de vizitare a minorului, când acesta se afla la el (2 weekend-uri pe lună şi vacanţe), el nu datorează pensie de întreţinere către mama creditoare, întrucât îşi îndeplineşte în mod direct, nemijlocit obligaţia în favoarea minorului (în bani şi în natură);

- să se constate că pentru perioada de vizitare a minorului, când acesta se afla la el (2 weekend-uri pe luna şi vacante), mama creditoare este obligată la plata în bani în favoarea minorului, prin intermediul creditorului tata, practic este oportună stingerea în parte a obligaţiei lui prin compensaţie legală;

- să se constate că a fost achitată în avans obligaţia de întreţinere în favoarea minorului, pentru perioada iulie 2015 - august 2017;

- să se constate că nu se justifică cheltuielile de executare atât în ceea ce priveşte onorariul expertului şi taxe instituţii în cuantum de 350 RON, iar în ceea ce priveşte procedura executării mobile în cuantum de 400 RON, consideră că aceasta nu este necesară fiind un exces de zel din partea executorului, în condiţiile în care el este solvabil, nefiind necesară o asemenea măsură.

A arătat că prin cererea formulată şi înregistrată la societatea civilă profesională de Executori Judecătoreşti "C.", creditoarea B. (mama minorului F.) a solicitat urmărirea lui silită în toate formele prevăzute de lege precum şi încuviinţarea executării silite a titlului executoriu constând în Decizia nr. 11 din 11 ianuarie 2017 pronunţată de Tribunalului Vaslui în dosar nr. x/2015, prin care, a fost obligat la plata în favoarea minorului F., a 1/5 din venitul net obţinut, din care 300 RON în natură, cu titlu de obligaţie de întreţine: lunară, începând cu data de 20,07,2015 şi până la majorat, obligaţii ce au avut la adeverinţa nr. 4080/X/21 emisă de angajator - Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.

Prin Sentinţa civilă nr. 3169 din 5 octombrie 2018 Judecătoria Rădăuţi a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă învestită a reţinut incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi art. 714 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora în soluţionarea contestaţiei la executare este competentă teritorial instanţa în circumscripţia căreia se află domiciliul debitorului, iar, în speţă, domiciliul debitorului se află în circumscripţia Judecătoriei Vaslui.

Învestită prin declinare, Judecătoria Vaslui, prin Sentinţa nr. 1033 din 29 martie 2019 a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Rădăuţi. A dispus suspendarea cauzei şi înaintarea conflictului negativ de competenţă spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În motivarea soluţiei sale procesuale, această instanţă a reţinut că în stabilirea instanţei competente trebuie avut în vedere domiciliul efectiv al debitorului şi nu domiciliul indicat în actul de identitate, deoarece scopul normelor care guvernează procesul civil este acela al asigurării cunoaşterii procesului şi a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia.

Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte are în vedere următoarele:

Obiectul judecăţii îl constituie contestaţia la executare formulată de debitorul A. împotriva titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 11 din 11 ianuarie 2017 a Tribunalului Vaslui, în dosarul execuţional nr. x/2017 al SCPEJ "C.".

Potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare.

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile anterior menţionate coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 şi care prevede, în noua redactare, că instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Conform art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Conflictul negativ de competenţă a fost determinat de interpretarea diferită a noţiunii de domiciliu de către instanţele care şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionarea a cauzei.

Potrivit art. 87 C. civ. domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală, dispoziţii din care rezultă că ceea ce interesează în stabilirea competenţei teritoriale este locul unde contestatorul locuieşte efectiv, textul de lege vorbind nu numai de domiciliu, ci şi de reşedinţă.

Înalta Curte reţine că, în privinţa noţiunii de domiciliu, urmează a se înţelege acela pe care o persoană şi l-a stabilit în fapt, în localitatea în care trăieşte, deoarece scopul dispoziţiilor art. 87 C. civ. este acela ca părţile aflate în litigiu să poată fi înştiinţate de existenţa procesului, pentru a da eficienţă principiilor dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil.

Din analiza actelor dosarului, Înalta Curte reţine că domiciliul debitorului contestator la data sesizării organului de executare silită era în Rădăuţi, strada x nr. 8B, apartament 11, judeţul Suceava, adresă la care domiciliază în fapt şi în prezent.

În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor legale anterior menţionate, având în vedere că domiciliul efectiv al debitorului contestator se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Rădăuţi, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuţi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 septembrie 2019.

GGC - CL