Negative jurisdictional conflict over Article 127 C. proc. civ. where a court clerk's status as defendant did not compel mandatory transfer of territorial jurisdiction.

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 14 septembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Haţeg, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., a solicitat:

- Să se constate că între promitentul-vânzător R. şi promitentul-cumpărător F. a intervenit contractul de vânzare-cumpărare încheiat la Ohaba Sibişel la 8 ianuarie 1969 având ca obiect imobilul teren situat în extravilanul satului Ohaba Sibişel, com Râu de Mori, în suprafaţă tabulară 2556 mp şi suprafaţa real măsurată de 1210 mp, în schimbul unui preţ de 4.500 RON;

- Să se constate că între promitentul-vânzător R. şi promitentul-cumpărător F. a intervenit contractul de vânzare-cumpărare încheiat la Ohaba Sibişel la 12 februarie 1972 având ca obiect imobilul teren, categoria fânaţ extravilan situat în locul numit Bordeie, înscris la poziţia A11 în CF nr. x Ohaba Sibişel, în suprafaţă măsurată de 3.328 mp, în schimbul unui preţ de 10.500 RON achitat integral şi imobilul teren categoria extravilan, situat în locul numit S., înscris la poziţia A8 în CF nr. x Ohaba Sibişel, în suprafaţă tabulară de 1356 mp şi suprafaţă reală măsurată de 5147 mp, în schimbul unui preţ de 10.000 RON, achitat integral;

- Să se constate că între promitentul-vânzător I. şi promitentul-cumpărător A. a intervenit antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la 4 ianuarie 2013, având ca obiect două imobile terenuri situate în extravilanul satului Ohaba Sibişel, com. Râu de Mori, în schimbul unui preţ total de 6.630 RON, achitat integral la data încheierii antecontractului;

- Să se dispună ca raportul de expertiză judiciară tehnică imobiliară topografică întocmit în cauza să facă parte din hotărârea pronunţată;

- Să fie obligaţi pârâţii D., E., I. să se prezinte la notarul public în vederea încheierii contractelor de vânzare-cumpărare în formă autentică notarială, iar în caz contrar, să se dispună ca hotărârea judecătorească care se va pronunţa să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la cele 6 imobile teren;

- Să se dispună înscrierea în Cartea Funciară în favoarea reclamantului A. a dreptului de proprietate asupra celor 6 imobile teren, în baza hotărârii judecătoreşti care se va pronunţa;

- Să se dispună comunicarea unei copii a sentinţei pronunţate, după rămânerea definitivă a acesteia, către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Hunedoara, Biroul Cadastru şi Publicitate Imobiliară Hunedoara, în vederea efectuării cuvenitelor menţiuni în Cartea Funciară.

În motivare, reclamantul a arătat că promitenţii-vânzători nu şi-au respectat obligaţia de a încheia actul de vânare-cumpărare în formă autentică, iar cele şase imobile teren ce fac obiectul celor trei antecontracte menţionate în petitul cererii de chemare în judecată sunt înregistrate pe rolul fiscal al Primăriei comunei Râu de Mori, pe numele acestuia, apreciind îndeplinite condiţiile pentru pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Prin Sentinţa civilă nr. 637 din 12 decembrie 2018, Judecătoria Haţeg a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeş.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ., prin raportare la alin. (3) al aceluiaşi articol dacă un grefier are calitatea de pârât într-o cerere de competenţa unei instanţe la care îşi desfăşoară activitatea, se va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

În raport de dispoziţiile acestui articol, Judecătoria Haţeg a constatat că, în situaţia în care calitatea de pârât o are un grefier de la o instanţă, în stabilirea competenţei nu sunt incidente dispoziţiile de drept comun, ci cele ale art. 127 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., dispoziţii imperative, prin utilizarea expresiei poate sesiza legiuitorul având în vedere nu doar instanţa de acelaşi grad cu cea la care funcţionează pârâtul, ci şi posibilitatea exercitării căilor de atac, aceasta fiind raţiunea pentru care a făcut trimitere la circumscripţia curţii de apel în care se află instanţa unde se introduce cererea.

Învestită prin declinare, Judecătoria Caransebeş a pronunţat încheierea civilă din 21 iunie 2019, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Haţeg, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivarea hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut că, în speţă, sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ., dispoziţii din analiza cărora instanţa a constatat că prerogativa de a solicita judecarea cauzei la altă instanţă aparţine reclamantului şi nu pârâtului, alegerea instanţei nefiind la latitudinea grefierului, parte în proces.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 14 septembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Haţeg, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., a solicitat pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a şase imobile situate în comuna Râu de Mori, jud. Hunedoara.

În raport de obiectul cererii de chemare în judecată, acţiune cu caracter personal imobiliar, astfel cum s-a stabilit prin Decizia RIL nr. 8 din 10 iunie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se stabileşte potrivit art. 107 C. proc. civ., dispoziţiile acestui articol stabilind regula generală cu privire la competenţa teritorială, respectiv instanţa de la domiciliul/sediul pârâtului.

Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a fost introdusă pe rolul Judecătoriei Haţeg, instanţă competentă să soluţioneze cauza în raport de norma de drept comun în privinţa competenţei teritoriale având în vedere că majoritatea domiciliilor pârâţilor se află în circumscripţia teritorială a acestei instanţe.

Conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Haţeg şi Judecătoria Caransebeş a fost generat de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ., în condiţiile în care, potrivit menţiunilor din întâmpinarea formulată de pârâta H., aflată la dosarul Judecătoriei Haţeg, la data formulării cererii de chemare în judecată, aceasta avea calitatea de grefier la Judecătoria Haţeg.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ. dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea, iar alin. (3) al art. 127 C. proc. civ. prevede că dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

Aceste dispoziţii reglementează un caz de competenţă facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant, norma interzicând sesizarea instanţei competente, dacă este aceea la care acesta îşi desfăşoară activitatea.

Interesul ocrotit de norma legală (art. 127 alin. (1) C. proc. civ.) este unul general şi anume apărarea prestigiului şi imparţialităţii justiţiei, garanţie instituţională a dreptului la un proces echitabil, prin care sunt oferite părţii adverse dintr-un litigiu pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparţialităţii instanţei la care îşi desfăşoară activitatea reclamantul în calitate de judecător, procuror, magistrat asistent sau grefier.

În schimb, din interpretarea dispoziţiilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ. rezultă că, în situaţia în care pârâtul deţine una dintre aceste calităţi, reclamantul decide dacă doreşte să se prevaleze sau nu de această posibilitate, putând renunţa la beneficiul acordat de lege.

În prezenta cauză, reclamantul A. nu a uzat de prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ. şi a introdus cererea la Judecătoria Haţeg, instanţa de la domiciliul pârâţilor, prin alegerea făcută stabilind, în mod definitiv, competenţa teritorială în favoarea acestei instanţe.

În această situaţie nu putea să opereze prorogarea de competenţă, reglementată de dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., şi nici instanţa nu putea să dispună, la solicitarea pârâtei H., fără a încălca voinţa reclamantului, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caransebeş, instanţă de acelaşi grad aflată în circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, învecinată cu Curtea de Apel Alba Iulia, în a cărei circumscripţie se află Judecătoria Haţeg, instanţă competentă să soluţioneze cauza potrivit dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ., astfel cum s-a arătat anterior.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte constată că, în speţă, competenţa de soluţionare a pricinii revine Judecătoriei Haţeg, care este şi instanţa sesizată de reclamant, în aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Haţeg.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2019.

GGC - NN