Jurisdictional conflict resolved: Galați District Court competent over enforcement opposition against two co-debtors.

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la 15 octombrie 2018, contestatoarea Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în contradictoriu cu intimatul S.C. A. S.R.L. Galaţi, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză, să dispună admiterea contestaţiei, anularea tuturor actelor de executare emise de BEJ B. în Dosarul execuţional nr. x/2018.

În motivare, contestatoarea a arătat că Sentinţa nr. 151 din 16 iunie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în Dosarul nr. x/2014, prin care au fost obligate contestatoarea şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul Judeţean Galaţi să achite creditoarei suma de 1.829.856,39 euro, nu este definitivă, recursul aflându-se în procedura de filtru la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Prin Sentinţa civilă nr. 1008 din 18 februarie 2019, Judecătoria Galaţi a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut că în procedura specială a contestaţiei la executare, regula aplicabilă în materia competenţei este o regulă derogatorie de la dreptul comun şi este reglementată de dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ., în conformitate cu care instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

S-a mai reţinut că sediul debitoarei Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură este în Bucureşti, B-dul x, nr. 17, considerente în raport de care Judecătoria Galaţi a admis excepţia necompetentei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a pronunţat Sentinţa civilă nr. 4808 din 14 mai 2019, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Galaţi, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivarea hotărârii pronunţate se reţine că instanţa competentă să se pronunţe asupra contestaţiei la executare este, conform dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare, respectiv judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

În speţă, executarea silită este îndreptată împotriva a doi debitori, ambii având calitatea de pârâţi în sentinţa civilă ce reprezintă titlu executoriu în baza căruia a fost solicitată executarea silită, fiind format un dosar unic de executare silită, cu nr. x/2008, înregistrat pe rolul BEJ B., prin Încheierea nr. 326/24.09.2018 executorul dispunând admiterea cererii de executare silită împotriva debitorilor APIA CJ Galaţi şi APIA sediul central din Bucureşti.

Se mai reţine în motivare că executarea silită a fost încuviinţată de Judecătoria Galaţi şi respinsă de către Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, prin încheierea din camera de consiliu din 23 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.

Având în vedere considerentele expuse, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a apreciat că Judecătoria Galaţi este instanţa competentă să soluţioneze cauza.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la 15 octombrie 2018, contestatoarea Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în contradictoriu cu intimatul S.C. A. S.R.L. Galaţi, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză, să dispună admiterea contestaţiei, anularea tuturor actelor de executare emise de BEJ B. în Dosarul execuţional nr. x/2018.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare.

Conform art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În speţă, instanţele în conflict au considerat, în mod corect, că sunt aplicabile dispoziţiile art. 714 şi art. 651 C. proc. civ., ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul debitorul.

Conflictul negativ de competenţă a fost determinat de stabilirea diferită a debitorilor în cauză de către instanţele care şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionarea a cauzei.

Înalta Curte constată că Sentinţa civilă nr. 151 din 16 iunie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în Dosarul nr. x/2014, hotărâre în baza căreia a fost demarată executarea silită, a stabilit în sarcina a doi debitori obligaţia de a achita creditoarei suma de 1.829.856,39 euro, respectiv în sarcina Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu sediul în Bucureşti, B-dul x, nr. 17, şi Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul Judeţean Galaţi, cu sediul în Galaţi, jud. Galaţi.

Având în vedere cele reţinute cu privire la sediile debitorilor, în considerarea dispoziţiilor legale menţionate anterior, Înalta Curte reţine că sunt instanţe de executare atât Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti cât şi Judecătoria Galaţi.

Potrivit art. 116 C. proc. civ. reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

În speţă, reclamanta a ales să sesizeze Judecătoria Galaţi, ca instanţă de executare de la sediul codebitoarei Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul Judeţean Galaţi, instanţă care a încuviinţat cererea de executare silită şi, în consecinţă, prin alegerea făcută, în considerarea dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ. care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanţe, însă cu condiţia ca acestea să fie deopotrivă competente, a învestit în mod legal Judecătoria Galaţi cu soluţionarea cauzei, stabilind în mod definitiv competenţa teritorială în favoarea acesteia.

Prin urmare, această instanţă nu mai putea să dispună, din oficiu, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei competente alternativ, respectiv cea de la domiciliul celuilalt debitor, fără a încălca voinţa reclamantei.

În consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor legale anterior menţionate, Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2019.

GGC - NN