Negative jurisdictional conflict resolved: Caracal Court competent over Bucharest Sector 6 Court in enforcement challenge based on debtor's domicile.

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 04.06.2018, sub nr. x/2018, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata B. a formulat contestaţie la executare, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea Încheierii nr. 1733 din data de 25.04.2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, prin care Judecătoria Slatina a dispus încuviinţarea executării silite, anularea executării silite, precum şi a tuturor actelor de executare dispuse în Dosarul de executare nr. 557/2018.

Totodată, în temeiul art. 722 şi urm. C. proc. civ., a solicitat să se dispună întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia şi obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată ce vor fi avansate în legătură cu prezenta cauză (onorariu avocat) şi restituirea sumelor de bani achitate cu titlu de taxă de timbru conform art. 45 alin. (1) lit. i) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Prin Sentinţa civilă nr. 3919/2018 din 10 octombrie 2018, Judecătoria Slatina a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată în oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulată de contestatorul A., în favoarea Judecătoriei Sector 6 Bucureşti, reţinând, în esenţă, că noţiunea de "domiciliu" trebuie interpretată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuinţa statornică sau principală, ci adresa unde locuieşte efectiv.

În acest sens, această instanţă a arătat că debitorul şi-a înregistrat în evidenţele autorităţilor adresa de reşedinţă ca fiind cea situată în Bucureşti, Bd. x, motiv pentru care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Prin Sentinţa civilă nr. 8249 din 12 decembrie 2018, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal.

În motivare, această instanţă a reţinut că în faza executării silite instanţa de la domiciliul debitorului trebuie să prevaleze în fata instantei de la reşedinţă, întrucât în circumscripţia domiciliului sunt înregistrate veniturile debitorului şi sunt evidenţiate, în registrele fiscale, bunurile acestuia, executarea silită fiind mai uşor de derulat în circumscripţia domiciliului; prin urmare, alegerea instanţei de executare în circumscripţia reşedinţei ar putea prejudicia interesele celorlalţi participanţi la executarea silită împotriva debitorului.

Întrucât la data sesizării organului de executare, respectiv la data de 16.04.2018, domiciliul debitorului se afla în judeţul Olt, respectiv în circumscripţia Judecătoriei Caracal, instanţa a constatat că aceasta este instanţa de executare competentă să judece contestaţia la executare.

Prin Sentinţa civilă nr. 921 din 05 iunie 2019, Judecătoria Caracal a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

În considerente, instanţa a reţinut că noţiunea de "domiciliu" cuprinsă în art. 651 C. proc. civ. trebuie interpretată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuinţa statornică sau principală, ci adresa unde debitorul locuieşte efectiv. Or, având în vedere că debitorul şi-a înregistrat în evidenţele autorităţilor, încă din anul 2013, adresa de reşedinţă ca fiind cea situată în Bucureşti, Bd. x,, precum şi prevederile art. 129 alin. (2) pct. 3 şi art. 132 alin. (3) C. proc. civ. raportate la art. 651 şi art. 714 C. proc. civ., Judecătoria Caracal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale în soluţionarea cererii şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prealabil, se reţine că, în urma declinărilor succesive, instanţele aflate în conflict sunt Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi Judecătoria Caracal - instanţe care şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ.

Obiectul cererii deduse judecăţii îl constituie acţiunea prin care contestatorul A. a solicitat instanţei anularea Încheierii nr. 1733 din data de 25.04.2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, prin care Judecătoria Slatina a dispus încuviinţarea executării silite, anularea executării silite, precum şi a tuturor actelor de executare dispuse în Dosarul de executare nr. 557/2018.

Înalta Curte constată că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere situaţia particulară a speţei, respectiv în funcţie de domiciliul sau reşedinţa debitorului.

Art. 651 C. proc. civ., la alin. (1), stipulează în sensul că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului sau, după caz, sediul debitorului.

Ca atare, împrejurarea potrivit căreia debitorul are reşedinţa în Bucureşti, nu poate aduce schimbări în stabilirea instanţei competente teritorial a soluţiona cauza, în raport de prevederile articolului menţionat, care fac referire la domiciliul debitorului.

Mai mult, dacă în litigiile de drept comun, determinarea competenţei teritoriale nu se face în mod obligatoriu în funcţie de domiciliul legal al părţii (cel din evidenţa informatizată a persoanelor), primând interesul găsirii persoanei şi informării acesteia asupra existenţei procesului ori asupra actelor de procedură ce i se opun, în litigiile de executare silită, instituirea regulilor de competenţă are în vedere necesitatea asigurării unei stabilităţi a instanţei de executare, ca fiind cea de la domiciliul debitorului (având în vedere şi prezumţia că în respectivul loc se găsesc cele mai multe bunuri ale debitorului) şi nu de la locuinţa secundară a acestuia.

În plus, instanţa de executare este cea care, în sensul art. 651 alin. (3) C. proc. civ., soluţionează toate contestaţiile şi incidentele privitoare la executare, ceea ce accentuează necesitatea stabilităţii şi predictibilităţii determinării acestei instanţe, care nu poate fi în mod aleatoriu schimbată în funcţie de reşedinţa debitorului.

Pentru considerentele expuse, reţinând că, în cauză, debitorul are domiciliul în judeţul Olt, în circumscripţia Judecătoriei Caracal, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ. va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de contestatorul A. în contradictoriu cu intimata B., având ca obiect "conflict de competenţă - contestaţie la executare", în favoarea Judecătoriei Caracal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 septembrie 2019.

GGC - NN