Recourse against irrevocable judicial aid decisions is inadmissible under the exclusive reexamination channel

Deliberând, asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 10 iulie 2017, sub nr. x/2015/a7 petentul A. a solicitat ajutor public judiciar în ceea ce priveşte achitarea taxei judiciare de timbru, stabilite în sarcina sa, în cuantum de 2 RON şi timbru judiciar de 0,15 RON.

Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul nr. x/2012/a7, a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar formulată de petentul A., ca nefondată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 19 februarie 2019, sub nr. x/2012/a7.3, petentul A. a solicitat reexaminarea Încheierii din data de 11 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2012/a7.

Prin Încheierea din data de din 6 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2012/a7.3 a fost respinsă, ca nefondată, cererea de reexaminare formulată de petentul A.

Împotriva Încheierii de şedinţă din 11 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2012/a7 şi a încheierii de şedinţă din 6 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2012/a7.3 a declarat recurs petentul A.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 4 iunie 2019, sub nr. x/2012/a7.4.

Examinând excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ., reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă "asupra cererii de ajutor public judiciar instanţa se pronunţă, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată, dată în camera de consiliu", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi "împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii."

Art. 15 alin. (3) din acelaşi act normativ dispune în sensul că "cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă."

Potrivit art. 377 alin. (2) pct. 5 sunt hotărâri irevocabile orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

În cauză, petentul a formulat cerere de recurs împotriva încheierii de şedinţă din 11 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2012/a7 prin care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar, cât şi împotriva încheierii de şedinţă din 6 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2012/a7.3 prin care a fost respinsă cererea de reexaminare împotriva încheierii de şedinţă din 11 decembrie 2018.

Astfel, Înalta Curte constată că petentul a uzat de calea de atac prevăzută de lege împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de ajutor public judiciar în materie civilă, cererea de reexaminare prevăzută de art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 fiind singura cale de atac prin care poate fi supus cenzurii modul de soluţionare al unei astfel de cereri.

Mai mult, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale sus evocate rezultă că hotărârea prin care se soluţionează cererea de reexaminare împotriva încheierii de respingere a cererii de acordare a ajutorului public judiciar este irevocabilă.

Înalta Curte arată că împotriva hotărârilor judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga, iar legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Încheierii de şedinţă din 11 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2012/a7 şi a încheierii de şedinţă din 6 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2012/a7.3.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Încheierii de şedinţă din 11 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2012/a7 şi a încheierii de şedinţă din 6 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2012/a7.3.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 septembrie 2019.

GGC - CL