Appeal rejected as unfounded; annulment application time-barred under old transition rules.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the appeal by the petitioners, affirming the lower court's decision that rejected, as time-barred, their application to annul (by extraordinary review) a prior civil decision, and ordered them to pay 300 RON in litigation costs to the respondents; the court thus upheld the finality of the prior decision. The case concerned a civil review application originally filed in 2018 against a 2017 appellate court ruling, allegedly contrary to a 2015 ruling of the same court; the issue focused on the timeliness of that application. The Court decided the governing law was the old Code of Civil Procedure (1948) applicable, by transitional provisions, to proceedings pending before 15 February 2013, and that, under the pre-Code provision, the one-month period for review ran from communication of the definitive decision—established as 22 December 2017—so the 29 January 2018 application exceeded the deadline; therefore it dismissed the appeal and confirmed the rejection on tardiness.
Legislator headnote
AI generatedart. 324 pct. 1 C. proc. civ, art. 511 pct. 8 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Appeal rejected as unfounded; annulment application time-barred under old transition rules: The case concerned a civil review application originally filed in 2018 against a 2017 appellate court ruling, allegedly contrary to a 2015 ruling of the same court; the issue focused on the timeliness of that application. The Court decided the governing law was the old Code of Civil Procedure (1948) applicable, by transitional provisions, to proceedings pending before 15 February 2013, and that, under the pre-Code provision, the one-month period for review ran from communication of the definitive decision—established as 22 December 2017—so the 29 January 2018 application exceeded the deadline; therefore it dismissed the appeal and confirmed the rejection on tardiness.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Asupra cauzei constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 121/2019, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, a respins, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 1945/30.10.2017 pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs revizuenţii.
În motivarea cererii, revizuenţii au arătat că au dedus judecăţii o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ., prin care au solicitat anularea Deciziei civile nr. 1945 din 30 decembrie 2017 a Tribunalului Iaşi, întrucât este contradictorie cu Decizia nr. 652 din 12 mai 2015 a aceluiaşi tribunal.
Recurenţii au susţinut că Decizia nr. 1945/2017 a rămas definitivă la data de 30 octombrie 2017, dar că aceasta le-a fost comunicată la data de 29 decembrie 2017 şi nu la 21 decembrie 2017, cum eronat s-a reţinut prin hotărârea recurată, caz în care, înregistrarea la data de 29 ianuarie 2018 a cererii s-a făcut în interiorul termenului legal, de o lună.
Analizând recursul, Înalta Curte constată că nu poate fi primit pentru următoarele considerente:
Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că judecata cauzei pendinte, în raport de norma prevăzută de art. 3 (1) din Legea nr. 76/2010, cade sub incidenţa dispoziţiilor vechiul C. proc. civ. (1948), întrucât, cererea de revizuire este îndreptată împotriva Deciziei civile nr. 1945 din 30 octombrie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/1994 al Tribunalului Iaşi, într-un proces început anterior intrării în vigoare a noului C. proc. civ., 15 februarie 2013.
Cât priveşte termenul de exercitare a revizuirii, se constată că cele două coduri prevăd acelaşi termen de o lună, care curge de la comunicarea hotărârii definitive, conform dispoziţiilor art. 324 pct. 1 din vechiul cod şi, respectiv, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, conform dispoziţiilor art. 511 pct. 8 din noul cod.
În speţa supusă analizei, se constată că Decizia nr. 1945 din 30 octombrie 2017 a Tribunalului Iaşi a rămas definitivă la data pronunţării, 30 octombrie 2017 şi a fost comunicată revizuenţilor la data de 22 decembrie 2017, conform menţiunilor dovezii de comunicare existentă la dosar recurs.
Or, potrivit dispoziţiilor art. 324 pct. 1 C. proc. civ. (1948), în cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (1), cum este cel dedus judecăţii, termenul de o lună se socoteşte de la comunicarea hotărârii definitive.
Raportat la data comunicării hotărârii, 22 decembrie 2017, rezultă că termenul de revizuire s-a împlinit la 22 ianuarie 2018, adică anterior datei de 29 ianuarie 2018 la care a fost înregistrată cererea de revizuire, caz în care, în mod corect a fost reţinută excepţia tardivităţii. Concluzia se impunea cu atât mai mult în raport de dispoziţiile art. 511 pct. 8 C. proc. civ. (2010) invocate în mod greşit de revizuenţi, dispoziţii care ar fi impus calcularea termenului de o lună de la data rămânerii definitive a hotărârii, în speţă de la data de 30 octombrie 2017.
Aşa fiind, în raport de dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenţii A. şi B. împotriva Deciziei nr. 121 din 20 martie 2019 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă.
Obligă pe recurenţi la 300 RON cheltuieli de judecată către intimaţii C. şi D.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2019.
GGC - CL