Territorial jurisdiction for complaint against bailiff refusal in multi-debtor enforcement: creditor’s choice of any competent court under Art. 651 CPC and analogical application of Arts. 112, 116 CPC

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, la data de 18 decembrie 2018, sub nr. x/2018, petenta A. a chemat în judecată pe intimatul Biroul Executorului Judecătoresc B., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună admiterea plângerii împotriva refuzului executorului judecătoresc din încheierea din 7 decembrie 2018 întocmită de Biroul Executorului Judecătoresc B. şi deschiderea procedurii executării silite prin proprie şi împotriva debitorului C., în cadrul dosarului de executare nr. x/EX/2018.

Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, prin Sentinţa civilă nr. 3405 din data de 4 aprilie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Găeşti.

Pentru a hotărî astfel, în esenţă, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 665 şi art. 651 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. şi a reţinut că prezenta cerere de executare silită este formulată împotriva mai multor debitori cu domicilii în circumscripţiile unor instanţe diferite şi, având în vedere că în materia executării silite nu există un text de lege special care să reglementeze competenţa instanţei de executare în situaţia existenţei unei pluralităţi de debitori, instanţa de executare este cea de la domiciliul fiecăruia dintre debitori, întrucât această normă de competenţă este stabilită de lege în favoarea debitorului, iar nu în favoarea creditorului care alege să formuleze o singură cerere de executare silită şi un singur dosar de executare pentru doi debitori cu domicilii în circumscripţia a două curţi de apel diferite.

Prin urmare, a constatat că instanţa competentă să soluţioneze prezenta cerere este judecătoria în a cărei circumscripţie se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului C. (localitatea Mogoşani, judeţul Dâmboviţa), respectiv Judecătoria Găeşti, judeţul Dâmboviţa.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti la data de 21 mai 2019, sub acelaşi număr de dosar.

Prin Sentinţa civilă nr. 1207 din data de 9 iulie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Găeşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătorie Sectorului 3 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa soluţia de declinare, Judecătoria Găeşti a dat eficienţă dispoziţiilor art. 665 raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., reţinând că, în situaţia existenţei unei pluralităţi de debitori, instanţa de executare este cea de la domiciliul oricăruia dintre debitori, iar în cazul în care unii dintre debitori sunt obligaţi accesoriu, instanţa competentă este cea de la domiciliul oricăruia dintre debitorii principali, deoarece, în lipsa unei norme de competenţă speciale, se aplică regula generală instituită de art. 112 C. proc. civ., coroborat cu art. 116 din acelaşi cod.

Astfel, a constatat că biroul executorului judecătoresc la care a fost depusă cererea de executare silită şi care a şi deschis dosarul de executare silită în baza titlului executoriu comun tuturor debitorilor, are sediul în Bucureşti, şi a apreciat că, în speţă, competenţa revine Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, ca instanţă de executare, având atribuţiile reglementate de art. 651 alin. (3) C. proc. civ., dar şi pe cele de soluţionare a plângerii împotriva refuzului executorului judecătoresc de a începe executarea silită împotriva unuia dintre debitori, conform art. 665 alin. (2) C. proc. civ.

Asupra prezentului conflict negativ de competenţă, cu a cărui soluţionare este legal învestită conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

În speţă, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti şi Judecătoria Găeşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a pricinii, interpretând în mod diferit modul de aplicare a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Obiectul prezentului litigiu îl reprezintă plângerea formulată de petenta A. împotriva refuzului executorului judecătoresc de deschidere a procedurii executării silite prin poprire şi împotriva debitorului C., prin încheierea din data de 7 decembrie 2018 întocmită de Biroul Executorului Judecătoresc B., în cadrul dosarului de executare nr. 292/EX/2018.

Potrivit prevederilor art. 665 alin. (1) C. proc. civ. "(1) De îndată ce primeşte cererea de executare, executorul judecătoresc, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare sau, după caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare", iar alin. (2) al aceluiaşi articol dispune că "Încheierea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată creditorului. În cazul în care executorul judecătoresc refuză deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii prevăzute la alin. (1), la instanţa de executare".

Instanţa de executare este definită de art. 651 alin. (1) C. proc. civ. ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

În speţă, prin cererea înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc B. la data de 5 decembrie 2018, creditoarea A. a solicitat executarea silită a titlului executoriu, reprezentat de contractul de împrumut din data de 11 aprilie 2017, împotriva debitorilor C., domiciliat în judeţul Dâmboviţa (în calitate de împrumutat), D., cu domiciliul în Bucureşti, bd. x, (în calitate de girant) şi E., domiciliată în Bucureşti, str. x, (în calitate girant).

Cum executarea silită a fost îndreptată împotriva a mai mulţi debitori, având domicilii diferite, aflate în circumscripţiile teritoriale ale unor instanţe diferite, iar, în absenţa unui text de lege special care să reglementeze cum se determină instanţa de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii sau domicilii diferite, sunt aplicabile, prin analogie, dispoziţiile art. 112 C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia, care reglementează prorogarea legală de competenţă în cazul pluralităţii de pârâţi.

De asemenea, devin aplicabile şi prevederile art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

În cauza dedusă judecăţii, prin depunerea cererii de încuviinţare a executării silite la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, instanţă competentă în raport de domiciliul debitoarei D., cu domiciliul în Bucureşti, creditoarea a ales între instanţele deopotrivă competente, fixând, în mod definitiv, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoare acestei instanţe.

Ca atare, în raport de cele de mai sus, Înalta Curte reţine că Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, astfel învestită, nu-şi mai putea declina competenţa, motiv pentru care, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2019.

GGC - CL