Provisional psychiatric internment and special confiscation for non-imputable defendant suspected of national security offenses and unlawful firearm possession

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2018, au fost admise propunerile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţia de Combatere a Infracţiunilor de Terorism şi a Criminalităţii Informatice, în dosarul nr. x/2016

I. În baza art. 5491 alin. (5) lit. b) C. proc. pen., art. 112 alin. (1) lit. b) şi f) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la intimatul A. a bunurilor indisponibilizate potrivit dovezilor seria x nr. x din 12 iunie 2018 şi seria x nr. x din 22 iunie 2018, respectiv: pistol neletal cu gaze marca x seria x, de calibru 9 mm şi tocul de pistol de culoare neagră cu ham de prindere; cuţit cu mâner din cauciuc, lungime de 24 cm, inscripţionat "x" şi teacă din material plastic de culoare neagră, pentru cuţit; o pereche de cătuşe metalice.

II. În baza art. 247 - art. 248 C. proc. pen. raportat la art. 110 C. pen., s-a dispus internarea medicală provizorie a intimatului A., până la însănătoşire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol.

S-a dispus ca internarea medicală provizorie a intimatului să se efectueze de către Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia".

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea a reţinut că, prin Ordonanţa nr. x/D/P/2016 din 21 septembrie 2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţia de Combatere a Infracţiunilor de Terorism şi a Criminalităţii Informatice, s-a dispus:

- clasarea cauzei penale faţă de numitul A. pentru infracţiunile prevăzute de art. 32 raportat la art. 401 C. pen., de art. 342 alin. (2) C. pen. şi de art. 271 din Legea nr. 86/2006 (Codul vamal), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.;

- sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti cu propunerea de luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale, prevăzută de art. 112 alin. (1) lit. b) şi f) C. pen., a următoarelor bunuri, deţinute fără drept: pistol neletal cu gaze marca x seria x, de calibru 9 mm şi tocul de pistol de culoare neagră cu ham de prindere; cuţit cu mâner din cauciuc, lungime de 24 cm, inscripţionat "x" şi teacă din material plastic de culoare neagră, pentru cuţit; o pereche de cătuşe metalice;

- sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti cu propunerea de luare a măsurii de siguranţă a internării medicale, prevăzută de art. 110 C. pen., faţă de numitul A..

În cuprinsul ordonanţei, s-a arătat că, la data de 22 iunie 2016, reprezentanţii Serviciului de Protecţie şi Pază au încheiat, în temeiul dispoziţiilor art. 61 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., procesul-verbal de sesizare referitor la faptul că existau suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, constând în aceea că numitul A., din com. Gîrceni, jud. Vaslui, a proferat, prin intermediul reţelei de Internet, ameninţări cu moartea la adresa Preşedintelui B., după cum urmează: la data de 24 aprilie 2016, a postat mesajul "teroriştii. C., B., vor fi împuşcaţi în funcţii" în data de 23 aprilie 2016 a postat mesajul "Eu cred B. că ne întâlnim acuşi să fac ordine naţională cu tine împuşcându-te la tv ptr terorism, crime". Aceste mesaje sau altele cu un conţinut asemănător, au fost postate de suspect în mod repetat, în perioada aprilie 2016 - 7 iunie 2018.

S-a mai reţinut că numitul A. a postat, în mai multe rânduri, pe contul său de Facebook, mai multe fotografii din care a rezultat posibilitatea de a deţine o armă de foc.

Procesul-verbal de sesizare al S.P.P. a fost transmis, la data de 23 iunie 2016, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care l-a trimis pentru soluţionare Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, unde a fost înregistrat, iniţial, sub nr. x/2016, iar, ulterior, ca dosar penal cu nr. x/2016

Prin Ordonanţa nr. x/D/P/2016 din 13 iulie 2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru tentativă la infracţiunea de atentat care pune în pericol securitatea naţională, prevăzută de art. 32 C. pen. raportat la art. 401 C. pen.

Suspectul A. nu a mai fost identificat, la acel moment, pe teritoriul României, în vederea audierii şi efectuării unei expertize medico-legale psihiatrice, investigaţiile relevând faptul că s-ar fi deplasat în Germania.

În acest sens, periodic, lucrătorii de poliţie judiciară delegaţi au efectuat verificări şi investigaţii pentru a stabili dacă a revenit în România, ultimele fiind realizate la data de 5 martie 2018 cu ocazia citării, în vederea audierii, a fratelui său, martorul D.. Cu acest prilej, martorul D. a declarat că nu a ţinut legătura cu fratele său, dar ştia despre acesta că a lucrat o perioadă îndelungată în Germania, însă revedea periodic în România. Nu cunoştea detalii referitoare la sursele sale de venit, însă a precizat că, în trecut, numitul A. desfăşurase activităţi necalificate; nu ştia unde locuia atunci când revenea în România şi nici dacă ar fi deţinut arme de foc.

Ulterior, ca urmare a solicitării formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, prin Ordonanţa nr. x/P/2018 din 21 iunie 2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a dosarului cu acelaşi număr, privind pe suspectul A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 342 alin. (2) C. pen. şi art. 271 din Legea nr. 86/2006 (Codul Vamal) în favoarea D.I.I.C.O.T.. La această structură dosarul a fost înregistrat sub nr. x/2018.

Prin Ordonanţa nr. x/D/P/2016 din 26 iunie 2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a dispus reunirea dosarului nr. x/2018 (înregistrat la D.I.I.C.O.T. ca urmare a declinării dosarului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti) la dosarul penal nr. x/2016

Organele de cercetare au reţinut, în fapt, în sarcina suspectului A. că ar fi deţinut, fără drept, o armă neletală din categoria celor supuse autorizării, cât şi muniţia aferentă, pe care le-ar fi introdus ilegal pe teritoriul României.

Astfel, la 8 iunie 2018, lucrătorii de poliţie din cadrul secţiei 22 Poliţie Bucureşti au fost sesizaţi de către angajaţii Serviciului de Protecţie şi Pază aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu la sediul Administraţiei Prezidenţiale (Palatul Cotroceni, Bulevardul x, Bucureşti) cu privire la faptul că, în aceeaşi zi, la ora 06:40, suspectul A. s-a prezentat la poarta de acces a instituţiei, afirmând că este "directorul securităţii naţionale" prezentând o legitimaţie inscripţionată "Securitatea Naţională A. - Director ..." şi că s-a deplasat la acel obiectiv întrucât "s-ar fi aflat în interes de serviciu pentru a verifica prezenţa ilegală a celor care sunt condamnaţi şi ocupă funcţia administraţiei prezidenţiale".

Cu ocazia controlului corporal efectuat asupra acestuia, sub sacou, introdus într-un toc, a fost identificat un pistol cu gaze iritant-lacrimogen marca x seria x, de calibru 9 mm, în încărcătorul căruia se aflau 7 cartuşe inscripţionate "9 mm blank" de asemenea, a mai fost identificat un cuţit cu lamă metalică, cu inscripţia "x", având lungimea de cca 24 cm şi teaca aferentă, cât şi o pereche de cătuşe din metal; suspectul a prezentat un aşa-zis permis de port-armă, inscripţionat "E." care, în mod evident, nu putea fi emis de autorităţile naţionale competente, fiind un carton plastifiat prin metode proprii.

În aceste împrejurări, fiind întrebat cu privire la motivul prezenţei la poarta de acces în Palatul Cotroceni, suspectul A. a precizat că "a venit în calitate de director al securităţii naţionale şi dorea să se intereseze dacă în interior se afla B. sau F.".

În urma verificărilor efectuate în bazele de date s-a stabilit că suspectul A. nu figurează ca deţinător legal de arme şi muniţii, iar cu privire la pistolul cu gaze marca x, identificat asupra sa, nu au fost identificate menţiuni în aplicaţia specifică, rezultând că arma nu era înscrisă în circuitul civil legal. Suspectul a declarat că ar fi achiziţionat respectivul pistol şi muniţia aferentă de la un magazin specializat din Olanda, de unde nu i s-a solicitat îndeplinirea vreunei formalităţi

S-a mai arătat că, potrivit concluziilor Raportului de constatare criminalistică nr. x din 14 iunie 2018, întocmit de către Serviciul Criminalistic al D.G.P.M.B., pistolul marca x seria x, de calibru 9 mm, şi cele 7 cartuşe fac parte din categoria armelor şi muniţiilor neletale, supuse autorizării, şi erau în stare de funcţionare. Cartuşele au fost consumate cu ocazia tragerii lor experimentale, iar tuburile rezultate nu au fost recuperate.

Pistolul în cauză a fost indisponibilizat la D.G.P.M. Bucureşti, Serviciul Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă, Camera de corpuri delicte, în baza dovezii seria x nr. x din 22 iunie 2018, la aceeaşi unitate fiind indisponibilizate, în baza dovezii seria x nr. x din 12 iunie 2018, şi următoarele bunuri identificate asupra numitului A.: cuţit cu mâner din cauciuc, lungime de 24 cm, inscripţionat "x" teaca din material plastic de culoare neagră, pentru cuţit; o pereche de cătuşe metalice; un toc de pistol de culoare neagră cu ham de prindere.

În cauză, prin Ordonanţa nr. 4445/P/2018 din 8 iunie 2018 a organului de cercetare penală, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de A. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 342 alin. (2) C. pen., şi contrabandă calificată, prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006, măsura fiind confirmată prin Ordonanţa nr. 4445/P/2018 din 8 iunie 2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

Întrucât lucrătorii de poliţie sesizaţi au apreciat că numitul A. prezenta tulburări psihice, existând pericol iminent de vătămare pentru sine şi alte persoane, a fost efectuată procedura de internare nevoluntară a acestuia, potrivit art. 53 şi urm. din Legea nr. 487/2002, republicată. Astfel, începând cu data de 8 iunie 2018, numitul A. a fost internat în Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Alexandru Obregia" din Bucureşti, internarea fiind confirmată de Comisia de internare nevoluntară, respectiv de instanţa de judecată competentă, măsură care, ulterior, a fost prelungită succesiv.

Având în vedere necesitatea evaluării capacităţii psihice a suspectului, prin ordonanţa din 28 iunie 2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice de către o comisie de expertiză din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici".

Suspectul nu a dorit să-şi dea consimţământul scris în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice, aspect ce este consemnat în procesul-verbal din 27 iunie 2018, anexat ordonanţei.

Din Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/x/2018 din data de 14 septembrie 2018 al Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, la 18 septembrie 2018, au rezultat următoarele:

- numitul A. a prezentat, atât la datele comiterii faptelor, cât şi la examinarea efectuată de Comisa medico-legală psihiatrică din data de 29 iunie 2018 diagnosticul de "tulburare psihotică nespecificată". În perioada aprilie 2016 - 8 iunie 2018 acesta nu a avut capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptelor pentru care este cercetat, în raport cu care discernământul a fost absent;

- mesajele de pe reţeaua de socializare Facebook reflectă ideaţie delirantă de prejudiciu, de reformă şi de grandoare, aceeaşi stare prezentând şi la 8 iunie 2018;

- la momentul examinării, numitul A. prezenta, în continuare, ideaţie delirantă de prejudiciu, de reformă şi de grandoare, nesistematizată, logoree, tangenţialitate, comportament modificat în sens delirant;

- numitul A. prezintă periculozitate socială marcată, iar Comisia a recomandat măsura de siguranţă a internării medicale obligatorii, prevăzută de art. 110 C. pen.

Având în vedere că, la momentul săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală, numitul A. nu putea să-şi dea seama de acţiunile sale ori nu putea să le controleze din cauza unei boli psihice, procurorul a apreciat că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 28 C. pen., privind iresponsabilitatea, astfel că, în baza art. 314 alin. (1) lit. a) raportat la art. 16 alin. (1) lit. d) (existenţa unei cauze de neimputabilitate) C. proc. pen., a dispus clasarea cauzei pentru infracţiunile prevăzute de art. 32 raportat la art. 401 C. pen., art. 342 alin. (2) C. pen. şi de art. 271 din Legea nr. 86/2006 (Codul vamal), cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., nefiind cazul să se exercite acţiunea penală.

Totodată, s-a arătat că, raportat la concluziile şi recomandările Comisiei de expertiză medico-legală psihiatrică, în sensul că numitul A. este bolnav psihic şi prezintă pericol pentru societate, fiind necesară internarea medicală până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol, se impune sesizarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti cu propunerea de luare faţă de acesta a măsurii de siguranţă a internării medicale, prevăzută de art. 110 C. pen.

După sesizarea Curţii de Apel Bucureşti, la termenul din 31 octombrie 2018, s-a procedat la audierea numitului A., acesta declarând în faţa judecătorului de cameră preliminară că este de acord cu internarea medicală solicitată de parchet.

Analizând sesizarea formulată de parchet, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că, din probele existente în dosarul nr. x/2016, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunile pentru care este cercetat şi, având în vedere gravitatea faptelor, modul şi circumstanţele în care se reţine că au fost comise, precum şi concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică prin care s-a arătat ca inculpatul suferă de "tulburare psihotică nespecificată", prezintă periculozitate socială marcată, iar în perioada comiterii faptelor de care este acuzat nu a avut capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptelor pentru care este cercetat, în raport cu care discernământul a fost absent, a apreciat că inculpatul A., din cauza bolii de care suferă, prezintă pericol pentru societate, în speţă impunându-se internarea medicală a acestuia, ca măsură de siguranţă (recomandată, de altfel, de comisia de expertiză medico-legală psihiatrică).

Referitor la măsura confiscării speciale, văzând ca obiectele identificate asupra inculpatului (menţionate în cuprinsul ordonanţei) fie au fost folosite sau destinate la săvârşirea faptelor prevăzute de legea penală, fie deţinerea acestora este interzisă de legea penală, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. b) şi f) C. pen., judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 5491 alin. (5) lit. b) C. proc. pen., a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice, cu privire la confiscarea speciala a acestor bunuri.

Împotriva încheierii din 2 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2018, în termen legal, a formulat contestaţie numitul A., criticând "măsura de transfer medical de la secţia Spitalului Prof. dr. Alexandru Obregia până la externarea de drept şi soluţionarea situaţiei conflictuale".

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sub nr. x/2018, fiind repartizată aleatoriu completului C4-2jud C pentru termenul din 6 decembrie 2018, când, având în vedere lipsa de procedură cu contestatorul, s-a dispus amânarea dosarului pentru data de 10 ianuarie 2019.

Examinând contestaţia formulată de contestatorul A., prin prisma dispoziţiilor legale incidente în materie, a criticilor formulate, precum şi a actelor şi lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată, pentru motivele arătate în continuare.

Reglementând condiţiile de aplicare şi conţinutul măsurii de siguranţă a internării medicale provizorii, art. 247 C. proc. pen. prevede că aceasta poate fi dispusă de judecătorul de drepturi şi libertăţi, de judecătorul de cameră preliminară ori de instanţă faţă de suspectul sau inculpatul care este bolnav mintal ori consumator cronic de substanţe psihoactive, dacă luarea măsurii este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret şi actual pentru siguranţa publică (alin. (1) şi constă în internarea medicală nevoluntară a acestuia într-o unitate specializată de asistenţă medicală, până la însănătoşire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol ce a determinat luarea măsurii (alin. (2).

Totodată, art. 248 C. proc. pen. stipulează că aplicarea măsurii internării medicale provizorii trebuie să fie fundamentată pe acte medicale concludente sau pe un raport de expertiză medico-legală psihiatrică şi poate fi luată numai după audierea suspectului sau inculpatului, dacă starea sa de sănătate o permite, în prezenţa unui avocat ales sau numit din oficiu.

Rezultă, aşadar, că pentru a se dispune luarea măsurii de siguranţă a internării medicale provizorii faţă de o persoană este necesar ca starea de alienare mintală să fie stabilită în mod elocvent printr-o expertiză medicală independentă, iar tulburarea trebuie să aibă un caracter sau o amploare de natură a justifica şi impune internarea, validitatea menţinerii internării depinzând de persistenţa tulburării.

Analizând, în acest context, actele dosarului, Înalta Curte apreciază că, în mod corect, judecătorul fondului a dispus internarea medicală provizorie a intimatului A. până la însănătoşire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol, în privinţa acestuia fiind întrunite toate condiţiile prevăzute în acest sens de art. 247 şi art. 248 C. proc. pen.

Astfel, se observă că, în concluziile Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/x/2018 din data de 14 septembrie 2018 al Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", întocmit în baza Ordonanţei nr. x/D/P/2016 din 28 iunie 2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura centrală, s-a arătat că numitul A. a prezentat, atât la momentul comiterii faptelor, cât şi la examinarea efectuată de Comisa medico-legală psihiatrică din data de 29 iunie 2018 diagnosticul de "tulburare psihotică nespecificată", că, în perioada aprilie 2016 - 7 iunie 2018 şi la data de 8 iunie 2018, acesta nu a avut capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptelor pentru care este cercetat, în raport cu care discernământul a fost absent, că mesajele de pe reţeaua de socializare Facebook reflectă ideaţie delirantă de prejudiciu, de reformă şi de grandoare, stare pe care acesta a prezentat-o şi la data de 8 iunie 2018, dar şi la momentul examinării, precum şi că persoana expertizată prezintă periculozitate socială marcată, condiţii în care Comisia a recomandat măsura de siguranţă a internării medicale obligatorii prevăzută de art. 110 C. pen.

Înalta Curte constată, aşadar, că, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală, suspectul prezintă diagnosticul de "tulburare psihotică nespecificată", maladie psihică de natură a-i afecta capacitatea de a înţelege conţinutul şi consecinţele faptelor sale, care au fost săvârşite fără discernământ, din cauza acestei stări contestatorul prezentând periculozitate socială marcată.

Deopotrivă, Înalta Curte apreciază că pericolul social concret prezentat de contestator este reliefat şi prin prisma gravităţii faptelor pentru care este cercetat, încadrate din punct de vedere juridic în infracţiunile prevăzute de art. 32 raportat la art. 401 C. pen. (tentativă la atentat care pune în pericol securitatea naţională), de art. 342 alin. (2) C. pen. (nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor) şi de art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României (contrabandă calificată), ce rezultă atât din limitele de pedeapsă prevăzute de normele de incriminare (închisoare de la 10 ani la 20 ani sau de la 7 ani şi 6 luni la 12 ani şi 6 luni în cazul tentativei la infracţiunea de atentat care pune în pericol securitatea naţională, respectiv închisoare de la 3 ani la 12 ani în privinţa infracţiunii de contrabandă calificată), cât şi din modul şi circumstanţele de săvârşire (prin proferarea, prin intermediul reţelei de Internet, de ameninţări cu moartea la adresa preşedintelui B., prin deţinerea, fără drept, a unei arme neletale din categoria celor supuse autorizării, cât şi a muniţiei aferente, pe care le-ar fi introdus ilegal pe teritoriul României, armă cu care, la 8 iunie 2018, s-a prezentat la poarta de acces la Palatul Cotroceni, sediul preşedinţiei României, pentru a verifica "prezenţa ilegală a celor care sunt condamnaţi şi ocupă funcţia administraţiei prezidenţiale", având asupra sa şi un cuţit cu lamă metalică, cu inscripţia "x", având lungimea de cca 24 cm şi teaca aferentă, precum şi o pereche de cătuşe din metal).

În aceste condiţii, în acord cu judecătorul de la Curtea de Apel Bucureşti, Înalta Curte consideră că, pentru înlăturarea pericolului concret şi actual pentru siguranţa publică, determinat de starea psihică a contestatorului, aşa cum rezultă aceasta din concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cursul urmăririi penale, este necesară internarea medicală provizorie a acestuia într-o unitate specializată de asistenţă medicală, inclusiv pentru monitorizarea stării sale de sănătate şi acordarea îngrijirilor medicale necesare însănătoşirii.

Ca urmare, constatând că încheierea atacată este legală şi temeinică, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 248 alin. (14) C. proc. pen. cu referire la art. 246 alin. (13) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 2 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2018.

Faţă de culpa procesuală, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 130 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 2 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2018.

Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 130 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - MM