Territorial jurisdiction for public authority plaintiffs under Law 554/2004 in annulment of EU-funded contract reductions
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering that the Bucharest Tribunal, Section of Administrative and Fiscal Litigation, is the exclusive competent court to hear the case, thereby overruling the Cluj-Napoca Tribunal's declination. The dispute involved a county administrative unit suing a national ministry to annul two administrative decisions and associated non-conformity notes that had imposed 5% financial reductions on framework contracts for public works under the Regional Operational Program. The decisive legal basis was Article 10, paragraph (3), of Law no. 554/2004 (as amended by Law no. 212/2018), which mandates that when a public authority or institution files an action against another public authority, the action must be filed exclusively at the domicile or seat of the defendant. The court rejected the lower instance's interpretation that the plaintiff's "inferior position" in the substantive legal relationship should dictate jurisdiction, affirming that the statutory territorial competence for public entities is strict and determined solely by the defendant's location.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 134 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ; Territorial jurisdiction for public authority plaintiffs under Law 554/2004 in annulment of EU-funded contract reductions: The dispute involved a county administrative unit suing a national ministry to annul two administrative decisions and associated non-conformity notes that had imposed 5% financial reductions on framework contracts for public works under the Regional Operational Program. The decisive legal basis was Article 10, paragraph (3), of Law no. 554/2004 (as amended by Law no. 212/2018), which mandates that when a public authority or institution files an action against another public authority, the action must be filed exclusively at the domicile or seat of the defendant. The court rejected the lower instance's interpretation that the plaintiff's "inferior position" in the substantive legal relationship should dictate jurisdiction, affirming that the statutory territorial competence for public entities is strict and determined solely by the defendant's location.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural basis cited in the dispositive for the High Court's power to resolve the conflict of jurisdiction and establish the competent court.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 06.09.2019, sub nr. x/2019 reclamantul Judeţul Cluj a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anularea Deciziei nr. 41/05.03.2019 emise de MDRAP - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional şi anularea Notei de neconformitate nr. x/11.12.2018, comunicată prin Adresa nr. x/27.12.2018 a MDRAP - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, cu înlăturarea reducerilor procentuale aplicate din sumele solicitate la plată de către reclamant, respectiv 5% din valoarea Acordului-cadru nr. x/29.11.2011 (Contractul subsecvent de lucrări nr. x/31.01.2012 şi Contractul subsecvent de lucrări nr. x/21.11.2014), cu consecinţa admiterii la plată a sumei de 611.955,64 RON.
1.2. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 11.09.2019, sub nr. x/2019, reclamantul Judeţul Cluj a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anularea Deciziei nr. 144/01.07.2019 emise de pârât şi anularea Notei de neconformitate nr. x/11.12.2018, comunicată prin Adresa nr. x/27.12.2018 a MDRAP - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, cu înlăturarea reducerilor procentuale aplicate din sumele solicitate la plată, respectiv 5% din valoarea Acordului-cadru nr. x/29.11.2011 (Contractul subsecvent de lucrări nr. x/31.01.2012 şi Contractul subsecvent de lucrări nr. x/23.11.2014), cu consecinţa admiterii la plată a sumei de 15.394,86 RON.
1.3. Prin încheierea de şedinţă din 7 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia conexităţii invocată de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin întâmpinare şi a înaintat Dosarul nr. x/2019 la completul învestit cu soluţionarea Dosarului nr. x/2019.
1.4. În Dosarul nr. x/2019, prin Sentinţa civilă nr. 7287 din data de 30 octombrie 2019, Tribunalul Bucureşti, în temeiul art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2018, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, instanţă în circumscripţia căreia se află sediul reclamantului.
În esenţă, instanţa a reţinut că, în situaţia în care există un diferend juridic între părţile raportului juridic de drept administrativ, instanţa competentă urmăreşte partea care este într-un dezavantaj. Singura interpretare care dă sens regulii prevăzute în art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este cea privind favorizarea părţii aflate într-o poziţie de inferioritate cu statul, indiferent dacă aceasta este o persoană fizică, juridică de drept privat sau juridică de drept privat asimilată unei autorităţi publice sau o persoană juridică de drept public.
Astfel, deşi nu este negată calitatea de autoritate publică a reclamantului, instanţa a considerat, totuşi, că forma art. 10 alin. (3) nu reglementează de fapt situaţia în care reclamantul este o persoană juridică de drept public, care cheamă în judecată o autoritate publică cu care se află într-un raport juridic de drept material pe o poziţie inferioară.
2. Hotărârea celei de-a doua instanţe
Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 83 din 16 ianuarie 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Bucureşti.
A apreciat instanţa că art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, a instituit situaţii noi de competenţă teritorială exclusivă care, derogând de la normele de competenţă de drept comun, sunt de strictă interpretare, astfel încât părţile nu au posibilitatea de a stabili competenţa altor instanţe decât cele expres indicate de legiuitor.
Astfel, reclamantul fiind persoană juridică de drept public, competenţa se stabileşte în raport cu sediul autorităţii publice pârâte, care este în Bucureşti.
Constatând ivit conflict negativ de competenţă, Tribunalul, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
3.1. Înalta Curte reţine că acţiunea a fost formulată de reclamantul Judeţul Cluj, unitate administrativ-teritorială, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, având ca obiect anularea unor acte emise de acesta.
3.2. În ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, în vigoare la data acţiunii, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.".
Deci, textul legal instituie o competenţă teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, referindu-se expres la situaţia în care acţiunea este introdusă de o autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora.
3.3. Or, evident, unitatea administrativ-teritorială Judeţul Cluj este o instituţie publică, persoană juridică de drept public, având sediul în Cluj-Napoca.
Nu pot fi avute în vedere cele reţinute de Tribunalul Bucureşti, pentru că legea nu face nicio distincţie în funcţie de poziţia inferioară faţă de pârât a reclamantului în cadrul raportului juridic de drept material.
Prin urmare, competenţa de soluţionare a acţiunii în primă instanţă revine Tribunalului Bucureşti, competent după sediul pârâtului.
4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Judeţul Cluj prin Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (în prezent Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei) în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 februarie 2020.
Procesat de GGC - NN