Extraordinary appeal for damages from loss of use of co-owned land annulled for procedural nullity due to failure to articulate specific grounds of illegality

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, la data de 03.07.2015, astfel cum a fost modificată la 26.11.2015, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâţilor Primăria Generală a Municipiului Bucureşti prin Primar General, Municipiul Bucureşti prin Primar General şi B. S.A., în solidar, să-i achite suma de 900.000 RON, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă pe perioada martie 2013, până în prezent şi viitor, până la rămânerea definitivă a soluţiei, pentru terenul situat în str. x, Bucureşti al cărui coproprietar este, cu cheltuieli de judecată.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunal

Prin Sentinţa civilă nr. 869 din 30.06.2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a B. S.A., a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B. S.A. şi Municipiul Bucureşti prin Primar General, a obligat pe pârâtul Municipiul Bucureşti la plata către reclamant a sumei de 5.004 euro (în echivalent RON la data plăţii) cu titlu de despăgubiri civile şi a respins acţiunea formulată împotriva B. S.A. pentru lipsa calităţii procesuale pasive. Totodată, a obligat pe pârâtul Municipiul Bucureşti la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.633,2 RON reprezentând taxa de timbru proporţional cu pretenţiile admise.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Timişoara

Prin Decizia nr. 206 A din 22 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, au fost respinse, ca nefondate, apelurile formulate de reclamantul A. şi de pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General împotriva Sentinţei civile nr. 869/30.06.2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel, reclamantul A. a declarat recurs

În cuprinsul cererii de recurs, reclamantul a criticat decizia din apel, susţinând încălcarea dreptului la apărare prin modul în care instanţa de apel a administrat probatoriul, respectiv faptul că a încuviinţat obiecţiunile la raportul de expertiză şi acesta a fost refăcut.

5. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor la data de 14 octombrie 2019.

6. Apărările formulate în cauză

Recurentul reclamant a depus punct de vedere la raport, în cuprinsul căruia a apreciat că pot fi încadrate în motivele de recurs criticile sale şi a solicitat admiterea recursului, aşa cum a fost formulat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ. cererea de recurs trebuie să cuprindă, printre altele, numele, prenumele, domiciliul, reşedinţa, denumirea, sediul părţilor, precum şi motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat.

Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.

Conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5) aplicabile şi în recurs", adică atunci când termenul pentru exercitarea căii de atac curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea recursului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.

Se constată că aspectele deduse judecăţii prin intermediul căii extraordinare de atac nu se circumscriu cazurilor expres reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Prin motivele de recurs, se critică modul în care instanţa de apel a administrat probatoriul.

O atare motivare echivalează cu lipsa argumentelor ce au îndreptăţit partea să exercite calea de atac, întrucât nu se raportează la considerentele încheierii atacate şi nici nu se arată care este norma de drept încălcată de instanţă.

În această situaţie nu s-ar putea proceda la analiza nelegalităţii deciziei atacate, urmând a se aprecia asupra acestei chestiuni potrivit dispoziţiilor legale mai sus menţionate.

În consecinţă, constatându-se că nu au fost formulate motive de nelegalitate în condiţiile prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cu referire la art. 488 C. proc. civ., că nici motive de casare care sunt de ordine publică nu pot fi reţinute, conform art. 489 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează ca în conformitate cu art. 493 alin. (5) C. proc. civ., să constate nulitatea căii de atac exercitate în condiţii neprocedurale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 206 A din 22 februarie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 ianuarie 2020.

GGC - NN