Defamation suit mooted by appellate rejection of counsel's postponement request without hearing merits

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita, secţia civilă, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., să se constate caracterul ilicit al faptelor săvârşite de acesta cu rea-credinţă, prin declararea unor fapte neadevărate într-un articol de presă, încălcând astfel dreptul reclamantului la demnitate, onoare, dreptul la propria imagine şi reputaţie; obligarea pârâtului la plata sumei de 450.000 RON, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat, la prezentarea de scuze publice într-un ziar judeţean publicat în limba maghiară, pe parcursul a trei zile consecutive, precum şi afişarea dispozitivului hotărârii la Primăria Mugeni pe o perioadă de o lună, cu cheltuieli de judecată.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal

Prin Sentinţa nr. 1344 din 10 octombrie 2018, Tribunalul Harghita, secţia civilă, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea. L-a obligat pe reclamant să achite pârâtului suma de 3570 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel

Soluţia primei instanţe a fost menţinută de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, prin Decizia nr. 83/A din 27 februarie 2019, prin care s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei pronunţate de tribunal.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., arătând că la data de 19 februarie 2019, anterior primului termen de judecată în apel, apărătorul său a depus o cerere de amânare, prin mijloace electronice, la registratura Curţii de Apel Târgu Mureş, motivată de imposibilitatea sa de prezentare, întrucât avea un alt proces la Judecătoria Târgu Secuiesc.

A precizat că întrucât a existat o interpunere de cauze, reprezentantul convenţional a decis să solicite amânarea în dosarul înregistrat ulterior, însă instanţa nu a luat în seamă solicitarea sa şi a judecat în lipsa acestuia de la dezbateri, astfel încât nu a putut susţine cauza, nu a putut invoca aspecte procedurale sau care ţin de fondul cauzei, nu a putut replica, dacă era necesar, la pledoaria părţii adverse.

A considerat că o hotărâre pronunţată în aceste condiţii este lovită de nulitate pentru nerespectarea dispoziţiilor legale indicate, dar şi al art. 6 C. proc. civ. şi art. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în opinia recurentului, judecata în apel nerespectând principiul echităţii.

5. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât B. a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, raportat la faptul că recurentul nu a adus critici de nelegalitate hotărârii atacate şi nu a dezvoltat motivele pentru care apreciază că aceasta nu ar fi conformă regulilor de drept. A opinat că respingerea cererii de amânare a judecăţii nu poate fi încadrată în motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., lipsa apărătorului ales, cu justificarea că are un proces la o altă instanţă, neconstituind lipsă de procedură sancţionată cu nulitatea actului de procedură.

A solicitat respingerea recursului şi acordarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.570 RON, conform înscrisurilor depuse în justificare, susţinând că soluţia instanţei de apel cu privire la cererea de amânare a fost corectă, neputând fi reţinut un motiv excepţional, care să aibă drept consecinţă amânarea judecăţii. Pe de altă parte, prin cererea de apel nu s-au invocat excepţii şi nu s-au solicitat probe, iar instanţa a amânat pronunţarea pentru a se depune concluzii scrise.

Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul-reclamant A. a arătat că recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. şi motivat corespunzător textului legal invocat, fiind dezvoltate, prin memoriul de recurs, argumentele pentru care a procedat la încadrarea, ca atare, a căii de atac.

A considerat că prin respingerea singurei solicitări de amânare a cauzei, nu a putut invoca aspecte procedurale sau de fond ale cauzei şi nu a putut replica părţii adverse, sens în care hotărârea astfel pronunţată este lovită de nulitate, judecata nerespectând principiul echităţii.

Referitor la cheltuielile de judecată solicitate, în principal, a solicitat respingerea cererii, iar în subsidiar, aplicarea art. 453 alin. (2) C. proc. civ., suma de 3.570 RON fiind vădit disproporţionată în raport cu valoarea şi complexitatea cauzei.

6. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin Încheierea din 4 decembrie 2019, completul de filtru a admis, în principiu, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 83/A din 27 februarie 2019 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, şi a fixat termen de judecată în şedinţă publică, cu citare părţi, la data de 15 ianuarie 2020.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Recursul declarat de reclamant cuprinde critici privind încălcarea dreptului la apărare şi la un proces echitabil prin respingerea, de către instanţa de apel, a unei cereri de amânare a judecăţii pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales al părţii.

Nu pot fi primite însă motivele de recurs.

Astfel, prin adresa transmisă prin poştă electronică şi înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureş la 19 februarie 2019, reclamantul, prin avocat C., a solicitat amânarea judecăţii cauzei, motivat de faptul că la aceeaşi oră are o altă cauză la Judecătoria Târgu Secuiesc.

Curtea de apel a respins cererea de amânare a judecăţii cauzei, potrivit celor consemnate în încheierea de dezbateri din 20 februarie 2019, constatând că prin memoriul de apel reclamantul nu a solicitat administrarea de probe, iar prin întâmpinare, intimatul - pârât nu a invocat excepţii şi nu a solicitat administrarea de probe şi a amânat pronunţarea pentru a asigura dreptul la apărare al apelantului, prin depunerea de concluzii scrise.

Soluţia instanţei de apel, de respingere a cererii de amânare a judecăţii şi de amânare a pronunţării, criticată de reclamant prin motivele de recurs, este corectă şi legală.

Potrivit art. 222 C. proc. civ., amânarea judecăţii pentru lipsă de apărare, poate fi dispusă, la cererea părţii interesate, numai în mod excepţional, pentru motive temeinice şi care nu sunt imputabile părţii sau reprezentantului ei. Când instanţa refuză amânarea judecăţii pentru acest motiv, va amâna pronunţarea în vederea depunerii de concluzii scrise.

Se constată că textul de lege menţionat a instituit, la alin. (1), posibilitatea (şi nu obligaţia) pentru instanţă de a amâna judecata cauzei pentru motivul generic de lipsă de apărare, care poate viza, cum este cazul în speţă, imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales.

Totodată, prin acelaşi text de lege s-a stipulat că amânarea judecăţii poate fi dispusă numai în mod excepţional şi numai sub condiţia îndeplinirii condiţiilor cerute pentru încuviinţarea cererii, respectiv temeinicia motivelor vizând lipsa de apărare şi absenţa culpei părţii sau a reprezentantului ei în generarea acestei situaţii.

În schimb, dacă cererea de amânare pentru considerentul lipsei de apărare este respinsă, instanţa, la cererea părţii, are obligaţia să amâne pronunţarea în vederea depunerii de concluzii scrise, această măsură nefiind lăsată la aprecierea sa.

În raport de aceste dispoziţii legale, constatând că nu s-a solicitat de către părţi administrarea de probe şi nici nu au fost invocate excepţii, în mod legal curtea de apel a respins cererea de amânare a judecăţii şi a amânat pronunţarea, garantarea dreptului la apărare putând fi realizată prin depunerea concluziilor scrise.

În aceste condiţii, argumentele invocate de reclamant prin motivele de recurs, în sensul că nu a avut posibilitatea să indice aspecte procedurale sau care ţin de fondul cauzei, nu sunt elemente de natură să conducă la casarea deciziei, în condiţiile în care susţinerile recurentului sunt formulate cu caracter general, fără indicarea în concret a aspectelor de care ar fi înţeles să se folosească (şi care, de altfel, dacă ar fi existat, ar fi trebuit să se regăsească în cuprinsul cererii sale de apel).

Prin urmare, instanţa de apel a pronunţat o hotărâre legală, respectând dreptul la apărare al părţii în condiţiile circumstanţiate prin dispoziţiile art. 222 C. proc. civ., astfel încât nu pot fi primite susţinerile recurentului referitoare la nulitatea hotărârii.

Ca atare, răspunzând motivului de recurs, Înalta Curte observă că niciuna dintre neregularităţile procedurale invocate de recurent, care pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., nu pot fi primite, fiind nefondate şi criticile referitoare la nerespectarea dispoziţiilor art. 6 din cod şi a celor ale art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul declarat de reclamant, ca nefondat.

Văzând solicitarea intimatului-pârât de acordare a cheltuielilor de judecată, dovedite cu înscrisul depus la dosar, se va admite cererea, în raport de dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., urmând a se face aplicarea art. 451 alin. (2) din cod, în sensul reducerii cuantumului cheltuielilor solicitate, faţă de valoarea şi complexitatea cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 83/A din 27 februarie 2019 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.

Obligă pe recurent la 1.570 RON cheltuieli de judecată către intimatul - pârât B., cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 ianuarie 2020.

GGC - CL