Cassation appeal annulled for failure to state valid grounds challenging suspension of trial due to unsigned default judgment request
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed and annulled the appellant's cassation appeal, leaving the appellate court's order of April 10, 2019, which suspended the trial proceedings due to the lack of a valid request for a default judgment, in force. The dispute concerned the admissibility of an appeal against an interlocutory order that suspended civil proceedings; the appellant had challenged the appellate court's refusal to adjudicate the case in his absence, arguing that he had submitted requests via email. The decisive legal basis was the procedural requirement under Article 486(3) and Article 489(1) of the Code of Civil Procedure that a cassation appeal must be substantiated with specific legal grounds falling under Article 488(1), specifically addressing the illegality of the challenged act. The court found the appeal null because the appellant failed to formulate concrete criticisms regarding the validity of the unsigned documents cited by the lower court, merely asserting the transmission of requests without engaging with the specific procedural defect identified by the appellate court.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 C. proc. civ, art. 223 alin. (3) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 493 alin. (3) din C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ; Cassation appeal annulled for failure to state valid grounds challenging suspension of trial due to unsigned default judgment request: The dispute concerned the admissibility of an appeal against an interlocutory order that suspended civil proceedings; the appellant had challenged the appellate court's refusal to adjudicate the case in his absence, arguing that he had submitted requests via email. The decisive legal basis was the procedural requirement under Article 486(3) and Article 489(1) of the Code of Civil Procedure that a cassation appeal must be substantiated with specific legal grounds falling under Article 488(1), specifically addressing the illegality of the challenged act. The court found the appeal null because the appellant failed to formulate concrete criticisms regarding the validity of the unsigned documents cited by the lower court, merely asserting the transmission of requests without engaging with the specific procedural defect identified by the appellate court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural basis cited in the dispositive to annul the cassation appeal due to its nullity.
Full text
Şedinţa publică din data de 22 ianuarie 2020
Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:
Prin cererea depusă la data de 15 aprilie 2019, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, reclamantul A. a declarat recurs împotriva încheierii de şedinţă din 10 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2018.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 7 mai 2019 şi repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru CF x.
În cuprinsul cererii de recurs, recurentul a arătat că, în mod greşit, Curtea de Apel Bucureşti a dispus suspendarea judecării cauzei, având în vedere prevederile art. 223 alin. (3) C. proc. civ., dar şi faptul că a solicitat judecarea cauzei în lipsă, cererea fiind transmisă prin poştă electronică.
Cererea de recurs a fost comunicată intimaţilor, care nu au depus întâmpinare, în termen legal.
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.
Prin raport s-a reţinut că, în opinia raportorului, părţile au deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii atacate, recursul este declarat în termenul legal, este timbrat, iar criticile formulate de recurentul-reclamant, astfel cum au fost dezvoltate, nu pot fi circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Totodată, s-a reţinut că, în temeiul dispoziţiilor art. 493 C. proc. civ., completul de filtru urmează să dispună asupra admisibilităţii în principiu a recursului, precum şi cu privire la posibilitatea încadrării criticilor formulate de recurentul-reclamant în motivele de casare prevăzute în mod limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Completul de filtru C10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor.
La data de 22 octombrie 2019, recurentul-reclamant a depus punct de vedere asupra raportului, prin care a învederat că motivele invocate se circumscriu art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia nulităţii recursului reţinută prin raport, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.
În cauză, prin încheierea de şedinţă din 10 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2018, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecăţii recursului formulat de recurentul-reclamant A., în contradictoriu cu intimaţii B. şi C., pentru lipsa părţilor.
Prin încheierea atacată, curtea de apel a reţinut că cererile aflate la filele x nu corespund dispoziţiilor legale pentru solicitarea judecăţii în lipsă, fiind nule pentru lipsa semnăturii.
Prin motivele de recurs, recurentul nu a arătat în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, ci doar a învederat că a transmis mai multe cereri prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Întrucât obiectul recursului îl constituie încheierea de suspendare a judecării cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată şi să combată cele reţinute de instanţă, în sensul că cererile de amânare depuse de către recurent sunt nule pentru lipsa semnăturii.
Având în vedere că recurentul nu a formulat critici de nelegalitate care să privească îndeplinirea de către înscrisurile la care a făcut referire în cererea de recurs a condiţiei de a fi semnate, în condiţiile legii, şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de şedinţă din 10 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2018.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de şedinţă din 10 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2018.
Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 ianuarie 2020.