Cassation appeal annulled for failure to formulate legal illegality grounds distinguishing from merits arguments

Asupra admisibilităţii în principiu a recursului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea ce formează obiectul recursului

Prin Decizia nr. 722 din 2 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare. A respins cererea de revizuire formulată de revizuenta A., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., împotriva Deciziei civile nr. 1165/2018 - A din 8 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016.

2. Cererea de recurs

Împotriva deciziei menţionate la pct. 1 a declarat recurs revizuenta A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

În esenţă, prin cererea de recurs înregistrată la dosar la data de 3 aprilie 2019, recurenta invocă prevederile art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 8 C. proc. civ., susţinând că instanţele de fond şi de apel şi-au depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti pe parcursul diferitelor stadii procesuale ale cauzei, încălcându-i dreptul la un proces echitabil, printr-o serie de afirmaţii nestructurate din punct de vedere juridic.

Ulterior, prin cererea de recurs depusă la dosar la data de 5 iulie 2019, recurenta îşi completează motivele de recurs şi cu ipotezele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ., menţionând faptul că nu a solicitat judecata cauzei în lipsa sa, ci suspendarea acesteia, în temeiul art. 412 C. proc. civ., în vederea trimiterii sesizării CJUE pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare şi, în baza art. 512 din acelaşi, pentru dezlegarea chestiunii de drept pe care a invocat-o în cauză, făcând referire la jurisprudenţa CEDO şi CJUE sub aceste aspecte şi exprimându-şi nemulţumirea faţă de modul de soluţionare a cererii de revizuire şi a fondului cauzei, invocând motive lipsite de logică şi de coerenţă, nestructurate din punct de vedere juridic.

II. Procedura de filtrare a recursului

Recursul fiind de competenţa Înaltei Curţi, a fost urmată procedura de pregătire a dosarului de recurs şi procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ. (prezentul dosar a fost început la data de 8 august 2016, astfel că îi sunt aplicabile dispoziţiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, începând cu data de 21 decembrie 2018).

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat în sensul că recursul este nul, întrucât criticile recurentei nu cuprind o dezvoltare a motivelor de nelegalitate invocate şi nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 din Codul de procedură, fiind incidentă sancţiunea nulităţii recursului.

Prin Încheierea din 28 octombrie 2019, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea acestuia către părţi, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol.

După comunicarea raportului, recurenta A. a depus punct de vedere şi note scrise prin care a solicitat admiterea recursului, reluând istoricul cauzei şi solicitând sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebările preliminare formulate de recurentă în faţa primei instanţe.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina, cu prioritate faţă de orice alte cereri, excepţia nulităţii recursului, reţinută prin raport, pe care o va admite, pentru considerentele arătate în continuare.

Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea cererii, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.

Totodată, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. prevede sancţiunea nulităţii recursului în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

În speţă, se constată că susţinerile invocate de recurenta-revizuentă în cuprinsul cererii de recurs nu răspund cerinţelor prevăzute de dispoziţiile procedurale citate, întrucât criticile din memoriul de recurs, nestructurate juridic, nu sunt apte a permite controlul de legalitate al deciziei recurate, neputând fi luate în considerare drept critici de nelegalitate la adresa deciziei recurate, şi, prin urmare, nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Aspectele invocate de recurenta-revizuentă în cuprinsul cererii, referitoare exclusiv la istoricul cauzei şi la pretinsele erori săvârşite de instanţele care au soluţionat pricina în etape procesuale anterioare, care nu au legătură cu soluţia şi argumentele instanţei din decizia atacată, nu se pot constitui în critici de nelegalitate susceptibile de încadrare în cazurile de nelegalitate invocate şi nici în vreunul dintre celelalte motive prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., în limita cărora se poate exercita controlul judiciar în recurs.

Ipotezele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ. au fost indicate formal, criticile din memoriul de recurs neputând fi încadrate, în condiţiile art. 489 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., în vreunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 din acelaşi cod.

Astfel, criticile invocate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., deoarece recurenta-revizuentă nu formulează nicio critică referitoare la soluţia de respingere a cererii de revizuire, criticile, nestructurate din punct de vedere juridic, vizând, în fapt, fondul litigiului dedus judecăţii.

În consecinţă, se constată că, în cuprinsul cererii de recurs dedusă judecăţii, nu se regăsesc veritabile critici la adresa hotărârii recurate şi nici nu se arată în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată, de respingere a cererii de revizuire şi la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea acesteia, motiv pentru care susţinerile recurentei nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., fiind incidentă sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Prin urmare, constatând că recurenta A. nu a formulat critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi că în cauză nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet de filtru, va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (2) din codul menţionat şi, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 722 din 2 aprilie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în Dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac, conform art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2019.

Procesat de GGC - LM