Revesting of expropriated land for failure to utilize property within statutory period for public utility purpose
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the Bucharest City Council, upholding the Court of Appeal’s decision that ordered the city to restore ownership and peaceful possession of a 498.50 sq. m. plot to the original owners. The dispute concerned the revesting of a property expropriated in 1979 for public utility, where the claimants argued the state failed to utilize the land for its intended purpose (building an industrial lyceum), whereas the municipality contended the land remained in public service. Relying on Article 35 of Law no. 33/1994, the court held that the revesting claim was substantiated because the expropriated property was not utilized within the statutory one-year period for the specific purpose of expropriation, as evidenced by expert reports showing the land was abandoned and not affected by public constructions or utilities, thereby failing the conditions required to deny the former owners' right to reclaim the property.
Legislator headnote
AI generatedart. 35 din Legea nr. 33/1994; Revesting of expropriated land for failure to utilize property within statutory period for public utility purpose: Potrivit art. 35 din Legea nr. 33/1994 dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foștii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă solicitare de utilitate publică.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată inițial la Judecătoria sectorului 5 București, care și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București, astfel cum a fost precizată, M.G. și C.L., decedată pe parcursul procesului, ce a fost continuat de moștenitorul legal al acesteia C.M. au solicitat obligarea Consiliului General al Municipiului București de a le lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 498 mp, situat în București, ce a fost expropriat în baza Decretului nr. 311 din 27 august 1979.
După parcurgerea a două cicluri procesuale, acțiunea a fost respinsă prin sentința civilă nr. 771 din 20 mai 2002 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că în adevăr reclamantele au fost proprietarele terenului în suprafață de 752 mp, din care au donat statului suprafața de 253, 50 mp, ce se află în incinta SC R. SA, restul terenului fiind expropriat. Acesta a fost trecut în administrarea Întreprinderii A. București, apoi făcând parte din parcul auto al SC R. SA, situație în care nu sunt realizate cerințele art. 35 din Legea nr. 33/1994.
Apelul declarat de reclamante împotriva acestei hotărâri, a fost admis prin decizia nr. 381 din 16 octombrie 2002 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, prin care a fost schimbată în tot sentința, în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtului de a lăsa reclamantelor în deplină proprietate și posesie terenul solicitat în suprafață de 498,50 mp, cu vecinătățile menționate în raportul de expertiză efectuat de ing. N.Ș.
S-a avut în vedere în esență că scopul exproprierii nu a fost atins, terenul fiind liber, neafectat de construcții sau utilități publice.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recursul de față Consiliul General al Municipiului București reprezentat de către Primarul general solicitând modificarea soluției în sensul respingerii acțiunii, întrucât terenul a fost expropriat pentru cauză de utilitate publică, fiind folosit pentru scopul pentru care a fost preluat.
Recursul nu este întemeiat, urmând a fi respins în raport de cele ce urmează:
Potrivit art. 35 din Legea nr. 33/1994 dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foștii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă solicitare de utilitate publică.
Rezultă din această dispoziție că cererea de retrocedare este întemeiată în situația în care bunul expropriat nu a fost utilizat într-un anumit termen și condiții în scopul pentru care a fost expropriat.
În speță, instanța de apel a hotărât corect, în raport de prevederile redate că bunul în litigiu nu a fost utilizat potrivit scopului pentru care a fost preluat, în sensul că nu a servit la realizarea unui liceu industrial. Dimpotrivă, și expertiza tehnică efectuată atestă că terenul are aspectul unei zone abandonate nu este afectat de construcții sau utilități publice, primind o altă destinație din partea societății în administrarea căreia se află.
Așa fiind, urmează a se constata că recursul de față nu este întemeiat, astfel că văzând că nu există motive de nulitate ce pot fi invocate din oficiu, să se dispună respingerea lui.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Consiliul General al Municipiului București împotriva deciziei civile nr. 381 din 16 octombrie 2002 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2004.