Nullity of cassation appeal for failure to attach proof of judicial stamp duty payment
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (Supreme Court of Cassation and Justice) ruled in favor of the respondent by annulling, for lack of stamp duty, the appeal filed by the appellant against a previous decision of the same court that had dismissed an earlier appeal. The case concerned a challenge to a final appellate court judgment in administrative and fiscal proceedings, where the appellant failed to attach proof of payment for the required 200 RON judicial stamp fee despite being formally notified of the obligation. Applying Article 486(2) and (3) of the Code of Civil Procedure in conjunction with Article 33 of Government Emergency Ordinance No. 80/2013, the court determined that the non-compliance with the prepayment requirement constituted a nullity of the appeal, thereby upholding the procedural ruling of the prior instance that had cancelled the appellant's initial recourse.
Legislator headnote
AI generatedart. 201 alin. (1) din C. proc. civ, art. 165 pct. 3 C. proc. civ; Nullity of cassation appeal for failure to attach proof of judicial stamp duty payment: În cauză, întrucât la cererea de recurs nu era ataşată dovada achitării taxei de timbru, recurenta A. SRL a fost citată cu menţiunea de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de RON, datorată conform art. 24 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. Sub acest aspect, se constată că recurenta a fost citată cu respectarea dispoziţiilor art. 154 alin. (6) coroborat cu art. 165 pct. 3 C. proc. civ., la adresa de poştă electronică indicată în cererea de recurs pentru comunicarea citaţiilor şi celorlalte acte de procedură.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 568 din 7 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a anulat recursul declarat de A. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 397/2016 din 7 decembrie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Împotriva deciziei menţionate a declarat recurs A. SRL, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători sub nr. x/2019.
La termenul de judecată de astăzi, Înalta Curte a rămas în pronunţare, în temeiul art. 248 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., în principal, asupra excepţiei nulităţii recursului pentru neîndeplinirea obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru, iar, în subsidiar, asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului, invocată de intimată prin întâmpinare.
Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului pentru neîndeplinirea obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele arătate în continuare.
În ceea ce priveşte cerinţa de achitare a taxei judiciare de timbru sunt incidente următoarele dispoziţii:
- art. 33 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:
"Art. 33. - (1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.
(2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ. rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) din C. proc. civ., decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru."
- art. 486 alin. (2) şi (3) C. proc. civ.:
"Art. 486. - [...]
(2) La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, [...].
(3) [...] cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. [...]."
În cauză, întrucât la cererea de recurs nu era ataşată dovada achitării taxei de timbru, recurenta A. SRL a fost citată cu menţiunea de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de RON, datorată conform art. 24 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. Sub acest aspect, se constată că recurenta a fost citată cu respectarea dispoziţiilor art. 154 alin. (6) coroborat cu art. 165 pct. 3 C. proc. civ., la adresa de poştă electronică indicată în cererea de recurs pentru comunicarea citaţiilor şi celorlalte acte de procedură.
Până la termenul de judecată de astăzi, recurenta nu şi-a îndeplinit obligaţia de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, fiind incidentă sancţiunea nulităţii recursului, conform dispoziţiilor citate.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 486 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de A. SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de A. SRL împotriva Deciziei nr. 568 din 7 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2016.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 octombrie 2019.
Procesat de GGC - LM