Withdrawal of appeal against dismissal of judicial recusal request; effect on lower court judgment under Art. 406 Civil Procedure Code
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Five-Judge Panel) issued a final decision taking note of the appellant's withdrawal of the appeal against the order rejecting their recusal request, with the opposing party's consent. The dispute concerned a procedural challenge within a prior administrative and fiscal litigation case, where the appellant had filed a recusal motion against specific judges, which was dismissed, leading the appellant to appeal to the five-judge panel. The decisive legal basis was Article 406 of the Code of Civil Procedure, which governs the withdrawal of a case, requiring that the withdrawal be made after the first hearing with the other party's consent and noting that when the appellant withdraws only the appeal rather than the underlying litigation, the lower court's judgment is not annulled, resulting in the appellate proceeding being extinguished without a substantive ruling on the recusal issue.
Legislator headnote
AI generatedart. 28 din Legea nr. 554/2004, art. 406 C. proc. civ, art. 406 alin. (5) C. proc. civ, art. 406 alin. (6) C. proc. civ; Withdrawal of appeal against dismissal of judicial recusal request; effect on lower court judgment under Art. 406 Civil Procedure Code: "Art. 406. - (1) Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Prin încheierea din 3 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia nelegalei compuneri a completului învestit cu soluţionarea cererii de recuzare şi a respins cererea de recuzare formulată de recurentul-reclamant A. împotriva membrilor Completului de judecată nr. 9 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Împotriva încheierii menţionate a declarat recurs A., recursul fiind înregistrat pe rolul Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2019.
În Dosarul nr. x/2019, recurentul a formulat cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) teza finală şi art. 49 alin. (2) teza finală din C. proc. civ. cu referire la art. 28 din Legea nr. 554/2004.
La data de 7 iunie 2019, a fost înregistrată la dosar, cererea formulată de avocatul recurentului de renunţare la judecarea recursului ce formează obiectul Dosarului nr. x/2019
La primul termen de judecată, prin încheierea din 23 septembrie 2019, Completul de 5 judecători a amânat judecata cauzei la 21 octombrie 2019, pentru ca recurentul să depună la dosar procura specială în baza căreia avocatul a formulat cererea de renunţare la judecarea recursului şi pentru a preciza dacă renunţarea vizează atât recursul, cât şi cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Prin aceeaşi încheiere, instanţa a dispus crearea în sistemul ECRIS a dosarului asociat, având ca obiect cererea recurentului de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată.
Conform celor dispuse de instanţă, a fost creat Dosarul asociat nr. x/2019
În Dosarul nr. x/2019, la data de 9 octombrie 2019, a fost înregistrată cererea scrisă prin care recurentul solicită instanţei să ia act de faptul că înţelege să renunţe la judecarea recursului ce formează obiectul dosarului pendinte.
În cuprinsul cererii, recurentul arată că, prin Decizia nr. 2643 din 16 mai 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea sa de recurs, astfel că prezenta cale de atac a rămas fără obiect, motiv pentru care nu mai insistă în judecarea dosarului de faţă.
În drept, recurentul invocă dispoziţiile art. 406 C. proc. civ.
În circumstanţele expuse, care fac de prisos expunerea şi analiza lucrărilor cauzei, Înalta Curte constată că sunt incidente dispoziţiile art. 406 C. proc. civ., conform cărora:
"Art. 406. - (1) Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă.
(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială.
(3) Dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut.
(4) Dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părţi. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunţă la judecată, instanţa va acorda pârâtului un termen până la care să îşi exprime poziţia faţă de cererea de renunţare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunţare.
(5) Când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.
(6) Renunţarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanţa ierarhic superioară celei care a luat act de renunţare. Când renunţarea are loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă."
În speţă, recurentul a renunţat la judecată prin cerere scrisă, ulterior primului termen la care părţile au fost legal citate, iar intimata, prin reprezentant, şi-a exprimat acordul expres cu privire la renunţarea recurentului la judecarea recursului, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile citate ale art. 406 alin. (1) - (4) C. proc. civ.
Întrucât recurentul renunţă la judecarea recursului, iar nu la judecarea litigiului ce a format obiectul Dosarului nr. x/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, nu sunt incidente dispoziţiile art. 406 alin. (5) C. proc. civ. pentru a se dispune anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.
Cum renunţarea la judecată este un act unilateral de voinţă, care nu este supus cenzurii instanţei, şi în condiţiile în care partea adversă şi-a exprimat acordul scris cu privire la cererea formulată, Înalta Curte, în temeiul art. 406 alin. (6) C. proc. civ., va lua act de renunţarea recurentului la judecarea recursului ce formează obiectul dosarului nr. x/2019
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea recurentului A. la judecarea recursului declarat împotriva Încheierii din 3 aprilie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2015.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 octombrie 2019.
Procesat de GGC - LM