Jurisdiction over retrocession decisions: material competence of appellate administrative courts for central authority acts

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu sub nr. x/2019, reclamanta Parohia Ortodoxă A. a chemat în judecată Comisia Specială de Retrocedare a Unor Bunuri care au Aparţinut Cultelor Religioase din România, împotriva Deciziei nr. 8236 din 31.10.2018 emisă în Dosarul de retrocedare nr. x/17 11 2005, solicitând instanţei ca prin hotărâre judecătoreasca să dispună: anularea Deciziei nr. 8236/31 10 2018 ca vădit nelegală şi neîntemeiată; obligarea pârâtei la emiterea unei noi Decizii prin care să ni se acorde măsuri compensatorii pentru imobilul construcţie şi teren în suprafaţă de 56 mp situat în Municipiul Giurgiu, str. x (fosta str. x) jud. Giurgiu.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Hotărârea Tribunalului Giurgiu, secţia civilă

Prin Sentinţa nr. 119 din 28 martie 2019, Tribunalul Giurgiu a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, excepţie ridicată de pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri care au aparţinut Cultelor Religioase din România şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Parohia Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului şi pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri care au aparţinut Cultelor Religioase din România, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ.

Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal

Prin Sentinţa nr. 494 din 24 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia civilă.

Instanţa a constatat ivit un conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ a tribunalului cu o acţiune ce are ca obiect îndreptăţirea reclamantei la a beneficia de măsuri compensatorii pentru imobilul construcţie şi teren în suprafaţă de 56 mp situat în Municipiul Giurgiu, str. x (fosta str. x) jud. Giurgiu.

În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile dispoziţiile din art. 3 alin. (7) O.U.G. nr. 94/2000 coroborate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.

Potrivit art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează, în fond, de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel dacă prin legea specială nu se prevede altfel.

Totodată, potrivit art. 96 pct. 1 din C. proc. civ., curţile de apel judecă, în primă instanţă, cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal, potrivit legii speciale.

Coroborând textele legale sus-menţionate, reiese faptul că instanţa competentă să se pronunţe cu privire la temeinicia şi legalitatea deciziilor având ca obiect retrocedarea imobilelor care au aparţinut cultelor religioase din România, emise de către Comisia Specială de Retrocedare, este secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat.

Textele legale arătate de Curtea de Apel Bucureşti, respectiv art. 33, art. 34 şi art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare nu sunt incidente în cauză. Astfel, dispoziţiile art. 33 se referă la entităţile învestite de lege pentru a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar nu la entităţile învestite de lege pentru a soluţiona cererile formulate potrivit O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Cât priveşte dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 165/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acestea se referă la dosare deja transmise Secretariatului Comisiei Naţionale, ceea ce nu este cazul în speţă.

Prin urmare, pentru aceste considerente, având în vedere locul ocupat de Comisia Specială de retrocedare, respectiv de structură constituită la nivel central, precum şi calificarea prezentei cereri de chemare în judecată ca fiind în sfera contenciosului administrativ, Înalta Curte reţine că litigiul de faţă urmează a fi soluţionat în primă instanţă de secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Parohia Ortodoxă A. în contradictoriu cu pârâta Comisa specială de retrocedare a unor bunuri care au aparţinut cultelor religioase din România în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 ianuarie 2020.

Procesat de GGC - NN