Supervision term extended to 2 years 2 months in EU-fund fraud conviction after cassation appeal.

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 24 din data de 07 februarie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, s-au dispus următoarele:

În baza art. 386 din C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică dată prin rechizitoriul nr. x/2015 din data de 13 mai 2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, respectiv: pentru inculpata A. din infracţiunile prevăzute de art. 322 din C. pen. şi de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, într-o singură infracţiune prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, iar pentru inculpatul B. din infracţiunile prevăzute de art. 322 din C. pen. şi de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, într-o singură infracţiune prevăzută de art. 52 alin. (2) din C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 52 alin. (2) din C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din C. pen., pe o durată de 1 an.

În baza art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în baza art. 92 alin. (1) din C. pen., s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului stabilit, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune, desemnat cu supravegherea sa; să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) din C. pen., s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. Conform dispoziţiilor art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile, la Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman" Craiova sau Teatrul pentru Copii şi Tineret "Colibri" Craiova.

S-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 96 alin. (1) din C. pen., în sensul că i s-a atras atenţia că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţia impusă ori stabilită de lege, instanţa va revoca suspendarea sub supraveghere şi va dispune executarea pedepsei.

În baza art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din C. proc. pen., a fost achitată inculpata A. pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 32 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 şi infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării - Agenţia pentru Investiţii Rurale şi au fost obligaţi inculpaţii B. şi A. la plata către aceasta a sumei de 183.750 RON, cu dobânzi şi penalităţi prevăzute de C. proc. fisc. , calculate de la data efectuării plăţii 23.06.2015 şi până la data stingerii obligaţiei.

Au fost menţinute măsurile asiguratorii ale sechestrului dispuse prin Ordonanţele nr. x/P/2015 din data de 09.05.2016 asupra bunurilor inculpaţilor, până la concurenţa prejudiciului la care au fost obligaţi.

S-a dispus anularea înscrisurilor false respectiv: procesul-verbal de predare primire nr. x/13.03.2015 a utilajului de construcţii încărcător frontal x serie x, procesul-verbal de recepţie nr. x/13.03.2015 a acestui utilaj şi procesul-verbal de punere în funcţiune nr. x/13.03.2015 a aceluiaşi utilaj.

Prin Decizia nr. 190/A din data de 28 mai 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în Dosarul nr. x/2016, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Craiova împotriva Sentinţei penale nr. 24 din data de 7 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecându-se, în fond:

Au fost înlăturate dispoziţiile privind schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpaţii A. şi B. au fost trimişi în judecată.

În baza art. 322 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În temeiul art. 67 din C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), lit. b) şi lit. g) (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) din C. pen., pe o durată de 2 ani, pedeapsă ce se va executa în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 din C. pen., s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), lit. b) şi lit. g) (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) din C. pen. ca pedeapsă accesorie, pedeapsă ce se execută în condiţiile art. 65 alin. (3) din C. pen.

În baza art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 2 ani pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

În temeiul art. 67 din C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), lit. b) şi lit. g) (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) din C. pen., pe o durată de 2 ani, pedeapsă ce se va executa în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 din C. pen., s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), lit. b) şi lit. g) (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) din C. pen. ca pedeapsă accesorie, pedeapsă ce se execută în condiţiile art. 65 alin. (3) din C. pen.

În temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., s-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), lit. b) şi lit. g) (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) din C. pen., pe o durată de 2 ani, începând cu data rămânerii definitive a deciziei.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), lit. b) şi lit. g) (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) din C. pen., pedeapsă ce se execută în condiţiile art. 65 alin. (3) din C. pen.

În baza art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în conformitate cu art. 92 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatului să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Dolj la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune, desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) din C. pen., s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. Conform dispoziţiilor art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile, la Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman" Craiova sau Teatrul pentru Copii şi Tineret "Colibri" Craiova.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere.

În baza art. 322 alin. (1) din C. pen. a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În temeiul art. 67 din C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), lit. b) şi lit. g) (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) din C. pen., pe o durată de 2 ani, pedeapsă ce se va executa în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 din C. pen., s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), lit. b) şi lit. g) (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) din C. pen. ca pedeapsă accesorie, pedeapsă ce se execută în condiţiile art. 65 alin. (3) din C. pen.

În baza art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.

În temeiul art. 67 din C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), lit. b) şi lit. g) (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) din C. pen., pe o durată de 2 ani, pedeapsă ce se va executa în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În temeiul art. 65 din C. pen., s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), lit. b) şi lit. g) (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) din C. pen. ca pedeapsă accesorie, pedeapsă ce se execută în condiţiile art. 65 alin. (3) din C. pen.

În temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 luni închisoare, inculpata urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., s-a aplicat pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), lit. b) şi lit. g) (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) din C. pen., pe o durată de 2 ani, începând cu data rămânerii definitive a prezentei.

În temeiul 45 alin. (5) din C. pen. raportat la art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), lit. b) şi lit. g) (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) din C. pen., pedeapsă ce se execută în condiţiile art. 65 alin. (3) din C. pen.

În baza art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în conformitate cu art. 92 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatei să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Dolj la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune, desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) din C. pen., s-a impus inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. Conform dispoziţiilor art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 90 de zile, la Biblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman" Craiova sau Teatrul pentru Copii şi Tineret "Colibri" Craiova.

S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere.

Au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii B. şi A. la plata sumei de 183.750 RON şi dobânzile aferente calculate de la data de 23.06.2015 şi până la data stingerii obligaţiei către partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

Au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii B. şi A. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că probatoriul administrat demonstrează că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care au fost trimişi în judecată, astfel că a reformat hotărârea primei instanţe atât sub aspectul încadrării juridice, cât şi în privinţa statuării asupra vinovăţiei inculpatei A. faţă de care probele dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă că a comis infracţiunile prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen. şi de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, pronunţând condamnarea inculpaţilor B. şi A. la pedepse cu închisoarea. În privinţa modalităţii de executare a pedepsei, instanţa de apel a considerat că sunt întrunite condiţiile prev. de art. 91 C. pen., prevenţia specială realizându-se prin însăşi hotărârea de condamnare şi consecinţele acesteia, respectiv imposibilitatea ocupării unei funcţii de administrator în cadrul unei societăţi comerciale ca urmare a aplicării acestei interdicţii cu titlu de pedeapsă complementară, iar datele ce caracterizează inculpaţii nu relevă un risc de reiterare a comportamentului infracţional care să justifice privarea de libertate, astfel încât dispunerea suspendării sub supraveghere a pedepsei corespunde criteriilor de individualizare şi dezideratului social urmărit prin condamnarea penală.

Împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de apel a declarat recurs în casaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 04 septembrie 2019.

Prin încheierea din data de 19 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a fost admisă în principiu cererea de recurs în casaţie şi s-a trimis cauza completului competent în vederea judecării pe fond a recursului în casaţie.

Examinând cauza în temeiul art. 442 - 444 C. proc. pen. şi prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul în casaţie este fondat, pentru următoarele considerente:

Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac ce urmăreşte verificarea legalităţii hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de către curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel. Scopul acestei căi extraordinare de atac constă în respectarea principiului legalităţii, ceea ce presupune ca întreaga activitate procesuală să se desfăşoare în conformitate cu dispoziţiile legale.

Eventualele erori intervenite în activitatea de judecată, fie în privinţa stabilirii faptelor, fie în ceea ce priveşte aplicarea legii, pot fi înlăturate în urma exercitării controlului judiciar, prin intermediul căilor de atac ordinare sau extraordinare.

Spre deosebire de recursul reglementat de C. proc. pen. din 1968, care era o cale ordinară de atac, recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, de anulare, al cărei scop este, astfel cum s-a arătat anterior, de a supune Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac ce trebuie să asigure echilibrul între principiul legalităţii şi principiul respectării autorităţii de lucru judecat, recursul în casaţie vizează numai legalitatea anumitor hotărâri definitive indicate de lege şi numai anumite motive expres şi limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casaţie să se poată invoca şi, corespunzător, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să poată analiza, orice nelegalitate a hotărârilor, ci numai pe acelea pe care legiuitorul le-a considerat importante.

Conform dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Cazul de casare invocat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie [art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.] este corespondentul fostului art. 3859 alin. (1) pct. 14 din C. proc. pen. din 1968, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013. Drept urmare, jurisprudenţa referitoare la acest caz de casare poate fi valorificată pentru a stabili incidenţa cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.. Din această perspectivă, se constată că pot fi încadrate în dispoziţiile legale menţionate, erorile care se produc în legătură cu aplicarea pedepsei prin stabilirea unei pedepse neprevăzută de lege sau prin depăşirea limitelor legale.

În jurisprudenţa Înaltei Curţi s-a stabilit că acest caz de recurs în casaţie vizează nu doar erorile care se produc ca urmare a stabilirii unei pedepse neprevăzute de legea penală sau a unei durate a pedepsei superioare ori inferioare limitelor legale speciale (Decizia nr. 554/2016 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală). Cazul de recurs în casaţie prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. constituie temei pentru cenzurarea legalităţii hotărârii definitive şi sub aspectul conformităţii acesteia cu dispoziţiile relative la regimul sancţionator în ansamblul său, inclusiv sub aspectul executării pedepsei principale şi al aplicării/executării pedepselor complementare sau accesorii (Decizia nr. 543/2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., susţinând că în mod greşit s-a stabilit un termen de supraveghere a executării pedepsei de 2 ani, pentru pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare aplicată inculpatei A. şi inculpatului B., în raport de dispoziţiile art. 92 alin. (1) din C. pen., având în vedere că termenul de supraveghere a executării pedepsei este mai mic decât durata pedepsei cu închisoarea.

Înalta Curte reţine că, în speţă, prin Decizia penală nr. 190/A din 28 mai 2019, urmare a admiterii apelului declarat de Ministerul Public, Înalta Curte a decis condamnarea inculpaţilor B. şi A. pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri, prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen. şi de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 181 din Legea nr. 78/2000, fiecare la o pedeapsă totală de 2 ani şi 2 luni închisoare şi, în baza art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.

Conform dispoziţiilor art. 92 alin. (1) din C. pen., "Durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat şi este cuprinsă între 2 şi 4 ani, fără a putea fi însă mai mică decât durata pedepsei aplicate."

Înalta Curte constată că stabilirea unui termen de supraveghere mai mic decât durata pedepsei rezultante aplicate constituie o nelegalitate a hotărârii care se circumscrie cazului de casare prev. de art. 438 pct. 12 C. proc. pen.

În jurisprudenţa instanţei supreme s-a statuat că problematica legalităţii unei pedepse nu poate fi analizată doar sub aspectul particular al felului ori limitelor speciale ale pedepsei principale, deoarece, în procesul penal, sancţiunea nu poate fi aplicată în afara unui regim expres prevăzut de lege ori cu depăşirea exigenţelor normative ale unui anumit mod de executare. Încălcarea dispoziţiilor legale relative la aceste din urmă elemente ale regimului sancţionator plasează acest regim şi, implicit, pedeapsa aplicată, în afara limitelor determinate de legiuitor şi justifică intervenţia instanţei în calea extraordinară de atac (Decizia nr. 143/RC din data de 23 aprilie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Decizia nr. 522/RC din data de 25 noiembrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).

Restabilirea legalităţii în cauza de faţă vizează, aşadar, aplicarea dispoziţiilor art. 92 alin. (1) din C. pen. raportat la pedeapsa aplicată de către instanţa de apel, respectiv stabilirea duratei termenului de supraveghere a executării pedepsei în raport de un criteriu legal şi nu o reindividualizare a sancţiunii.

În consecinţă, restabilirea legalităţii este de competenţa instanţei care soluţionează calea extraordinară de atac a recursului în casaţie, fără a fi necesară trimiterea cauzei spre rejudecare.

În raport de considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Deciziei penale nr. 190/A din 28 mai 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, va casa, în parte, decizia penală recurată numai cu privire la durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispusă faţă de inculpatul B. şi inculpata A. şi, rejudecând în aceste limite, în baza art. 91 din C. pen. va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpaţilor B. şi A., pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi 2 luni, stabilit conform art. 92 alin. (1) din C. pen.

Va menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale recurate.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi, în sumă de câte 157 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Deciziei penale nr. 190/A din 28 mai 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2016.

Casează, în parte, decizia penală recurată numai cu privire la durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispusă faţă de inculpatul B. şi inculpata A. şi, rejudecând în aceste limite:

În baza art. 91 din C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpaţilor B. şi A., pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi 2 luni, stabilit conform art. 92 alin. (1) din C. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale recurate.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi, în sumă de câte 157 RON, rămân în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie 2020.

Procesat de GGC - GV