Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 16/2020 AI generated

Withdrawal of appeal against enforcement of foreign criminal judgment and rejection of European Arrest Warrant

Case Number Decizia nr. 16/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome struck_off
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (ICCJ) accepted the withdrawal of the appeal filed by the requested person, thereby upholding the decision of the Bacău Court of Appeal to reject the Italian European Arrest Warrant and to enforce the foreign conviction in Romania, ordering the appellant to pay 200 RON in judicial fees while the state covers the 200 RON lawyer's fee. The dispute concerned a criminal procedure regarding the execution of a European Arrest Warrant and the subsequent enforcement of a final Italian judgment for organized criminal group, illegal access to a computer system, and illegal operations with devices, which the lower court had ordered to be served in Romania under the mutual recognition framework. Relying on the principle of disposability and Articles 4251(3) and 415 of the Code of Criminal Procedure, the court took act of the withdrawal because it was submitted personally by the detained individual and attested by the detention administration before the closing of debates, confirming that the procedural requirements for withdrawing a judicial appeal were met.

Legislator headnote

AI generated

art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, art. 367 alin. (1) din C. pen, art. 35 alin. (1) din C. pen, art. 365 alin. (2) din C. pen, art. 38 alin. (1) din C. pen, art. 101 din Legea nr. 302/2004; Withdrawal of appeal against enforcement of foreign criminal judgment and rejection of European Arrest Warrant: Prin Sentinţa penală nr. 149 din data de 23 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 99 alin. (2), lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a respins cererea de executare a mandatului european de arestare şi de predare a numitului A., cerere formulată de autorităţile italiene.

Keywords

AI generated
European arrest warrant enforcement decision code of criminal procedure counsel fees foreign decision mutual recognition principle

Cited Legislation

AI generated
art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004
În baza art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a dispus recunoaşterea şi punerea în executare a Sentinţei penale nr.
art. 367 alin. (1) din C. pen
de art. 367 alin. (1) din C. pen., art.
art. 35 alin. (1) din C. pen
art. 35 alin. (1) din C. pen.
art. 365 alin. (2) din C. pen
şi art. 365 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art.
art. 38 alin. (1) din C. pen
art. 38 alin. (1) din C. pen.
art. 101 din Legea nr. 302/2004
x/2019, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în conformitate cu prevederile art. 101 din Legea nr. 302/2004, a trimis instanţei semnalarea Biroului Sirene - Interpol privind mandatul european de arestare emis de autorităţile judiciare italiene, privind persoana solicitată A., cetăţean român.
art. 142 alin. (2) din Legea nr. 302/2004
de art. 142 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, precum şi faptul că persoana solicitată nu este cercetată în România pentru aceeaşi faptă.
art. 415 din C. proc. pen
pen., Înalta Curte notează că acestea fac trimitere expresă la prevederile art. 415 din C. proc. pen., din care rezultă, potrivit alin.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Deliberând asupra contestaţiei formulate de către contestatorul-persoană solicitată A., în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 149 din data de 23 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 99 alin. (2), lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a respins cererea de executare a mandatului european de arestare şi de predare a numitului A., cerere formulată de autorităţile italiene.

În baza art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a dispus recunoaşterea şi punerea în executare a Sentinţei penale nr. 5067 din 12.10.2016, emisă de Tribunalul Torino, definitivă la 21.01.2018, prin care persoana solicitată A. a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea, în perioada octombrie - noiembrie 2010, a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 360 alin. (1), (2) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 365 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. (art. 416 nr. 1,2,3, art. 110, 81 şi 617 din C. pen. italian).

A dispus executarea pedepsei în România şi emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data pronunţării sentinţei, conform art. 99 alin. (3) din Legea 302/2004.

A dedus perioada în care acesta a fost reţinut şi arestat provizoriu în România, respectiv de la 02.12.2019 la zi.

În temeiul art. 28 alin. (3) din Legea 141/2010, a dispus informarea de îndată a Biroului SIRENE România cu privire la refuzul predării.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bacău a reţinut, în esenţă, că, prin sesizarea înregistrată sub nr. x/2019, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în conformitate cu prevederile art. 101 din Legea nr. 302/2004, a trimis instanţei semnalarea Biroului Sirene - Interpol privind mandatul european de arestare emis de autorităţile judiciare italiene, privind persoana solicitată A., cetăţean român.

Deopotrivă, instanţa de fond a reţinut că, anterior sesizării, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a procedat la identificarea persoanei solicitate, la aducerea la cunoştinţa acesteia a semnalării transmise şi la înmânarea actului corespunzător, tradus în limba română, iar prin Ordonanţa nr. 9372/II/5/2019, a dispus reţinerea persoanei solicitate pentru o durată de 24 de ore, începând cu data de 03.12.2019, ora 12:10.

Astfel, instanţa de fond a reţinut că, din cuprinsul semnalării menţionate a rezultat că, pe numele persoanei solicitate, a fost emis Mandatul european de arestare nr. 179/2018, din data de 11.11.2019, de către Procuratura din Torino, ca urmare a faptului că aceasta a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru infracţiuni de falsificare a unor mijloace de plată şi clonare de carduri bancare.

Ca atare, prin încheierea din data de 12.12.2019, instanţa de fond a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate pe o durată de 30 zile, de la 12.12.2019 şi până la data de 10.01.2020, inclusiv, solicitând, totodată, o copie certificată a sentinţei de condamnare a acesteia de la instanţa italiană, în vederea recunoaşterii şi executării pedepsei în România, ca urmare a faptului că persoana solicitată a refuzat să execute pedeapsa în Italia şi avea domiciliul în România, în raport cu dispoziţiile art. 99 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 302/2004.

În consecinţă, pentru termenul de judecată din data de 23.12.2019, autorităţile italiene au înaintat o copie certificată a Sentinţei penale nr. 5067 din 12.10.2016, emisă de Tribunalul Torino, definitivă la 21.01.2018, din care a rezultat că cetăţeanul român A. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea, în perioada octombrie - noiembrie 2010, a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 360 alin. (1), (2) din C. pen., cu aplic. art. 35, alin. (1) din C. pen. şi art. 365 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. (art. 416 nr. 1,2,3, art. 110, 81 şi 617 din C. pen. italian).

În fapt, s-a reţinut că, în perioada octombrie - noiembrie 2010, după ce a constituit un grup infracţional organizat împreună cu B., C., D., E., F., G. şi H., în vederea clonării de carduri şi accesării unor conturi bancare, a montat skimmere şi mini camere video la 6 bancomate din Torino, Ivrea, Collegno (Italia), în acest scop.

Analizând atât sentinţa, cât şi celelalte înscrisuri existente la dosar, instanţa de fond a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 142 alin. (1) din lege pentru a o putea recunoaşte şi a dispune executarea acesteia în România, respectiv: sentinţa este definitivă, faptele pentru care s-a aplicat pedeapsa constituie infracţiuni şi conform legii penale române, respectiv infracţiunile de grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 360 alin. (1), (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 365 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., condamnatul a fost de acord cu executarea pedepsei în România, executare ce este de natură să faciliteze reintegrarea socială a persoanei condamnate.

În acelaşi timp, Curtea a constatat că nu este incident nici unul din motivele de nerecunoaştere şi executare prev. de art. 142 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, precum şi faptul că persoana solicitată nu este cercetată în România pentru aceeaşi faptă.

Împotriva Sentinţei penale nr. 149 din data de 23 decembrie 2019 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, în termen legal, a formulat contestaţie persoana solicitată A.

După cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, persoanei solicitate i s-a comunicat, la data de 23.12.2019, copia dispozitivului Sentinţei penale nr. 149 din data de 23 decembrie 2019, aceasta făcând menţiunea pe acelaşi act "doresc să fac contestaţie".

Prin urmare, calea de atac a fost exercitată de către contestator împotriva hotărârii judecătoreşti comunicate acestuia, respectiv sentinţa penală mai sus menţionată şi priveşte implicit, în lipsa oricărei menţiuni limitative făcute de contestator, toate dispoziţiile cuprinse în minuta şi dispozitivul sentinţei penale, atât cu privire la cererea de executare a mandatului european de arestare, cât şi în ceea ce priveşte recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârii de condamnare în străinătate a numitului A.

De asemenea, analizând înscrisurile aflate la dosar, Înalta Curte constată că a fost învestită cu o contestaţie declarată împotriva Sentinţei penale nr. 149 din data de 23 decembrie 2019 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, neexistând la dosar şi o altă contestaţie vizând măsura arestării provizorii (măsură asupra căreia instanţa de fond s-a pronunţat distinct prin încheierea din data de 02.12.2019, respectiv prin încheierea din data de 12.12.2019), cum în mod eronat a susţinut reprezentantul Ministerului Public.

În consecinţă, obiectul prezentei cauze îl reprezintă, contrar susţinerilor eronate ale procurorului, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 149 din data de 23 decembrie 2019 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

Astfel, calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală sub nr. x/2019, fiind acordat termen aleatoriu la data de 10.01.2020.

Ulterior declarării contestaţiei, persoana solicitată, aflată în arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bacău - Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă, a formulat, la data de 24.12.2019, o cerere de retragere a contestaţiei, atestată de administraţia locului de deţinere şi înaintată Curţii de Apel Bacău.

Fiind citat pentru termenul de judecată din data de 10 ianuarie 2020, contestatorul a formulat, din nou, la data de 07.01.2020, o cerere de retragere a contestaţiei, atestată de locul de detenţie şi înaintată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Examinând cererea de retragere a contestaţiei formulată de contestatorul persoană solicitată A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a lua act de manifestarea de voinţă a contestatorului, în raport de următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că exercitarea oricărei căi de atac este guvernată de principiul disponibilităţii, astfel încât partea care a exercitat o cale de atac, ordinară sau extraordinară, poate să şi-o retragă până la închiderea dezbaterilor.

Astfel, analizând dispoziţiile art. 4251 alin. (3) teza finală din C. proc. pen., Înalta Curte notează că acestea fac trimitere expresă la prevederile art. 415 din C. proc. pen., din care rezultă, potrivit alin. (1), că până la închiderea dezbaterilor la instanţa de control judiciar părţile îşi pot retrage calea de atac declarată.

Potrivit aceluiaşi text de lege, retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere, printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administraţia locului de deţinere. Deopotrivă, declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa de apel.

În cauză, contestatorul persoană solicitată A. şi-a manifestat voinţa de a-şi retrage calea de atac prin două cereri olografe, atestate de locul de detenţie al acestuia, cereri înaintate instanţei de fond, respectiv instanţei de control judiciar.

Pentru aceste considerente, în baza art. 4251 alin. (3) rap. la art. 415 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va lua act de retragerea contestaţiei declarate de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 149 din data de 23 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., conform cărora cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana care şi-a retras contestaţia, va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 250 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. La stabilirea cuantumului onorariului cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, Înalta Curte are în vedere circumstanţele cauzei şi conţinutul concret al prestaţiei avocatului. Astfel, dat fiind gradul redus de complexitate a problematicii dezbătute în cauză şi conţinutul real al pledoariei avocatului ce a vizat retragerea contestaţiei, Înalta Curte apreciază că se impune acordarea onorariului parţial, în raport de activitatea prestată efectiv de către acesta care a constat în studiul dosarului în raport cu declaraţia de retragere a căii de atac transmise la dosarul cauzei de către contestator.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea contestaţiei declarate de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 149 din data de 23 decembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 250 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 ianuarie 2020.

Procesat de GGC - NN