Inadmissibility of appeal against suspension of appellate hearing under 1865 Civil Procedure Code

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timişoara la 8 decembrie 2011 sub Dosar nr. x/2011, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B., C., D. şi E. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună rectificarea CF nr. x Pischia nr. top. x, constatarea nulităţii absolute/relative a tuturor actelor juridice operate în această carte funciara, daune morale pentru prejudiciu suferit în cuantum de 1,5 milioane RON., revenirea la situaţia anterioară evacuarea pârâţilor din imobilul constând în magazie evidenţiată cu nr. top. x, precum şi teren de peste 2000 mp, constând în parcele x şi y, înregistrat cu nr. registru imobiliar cu nr. x Pischia.

Prin Sentinţa civilă nr. 61 din 5 iunie 2012, Judecătoria Timişoara a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi a respins acţiunea civilă.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a formulat recurs înregistrat la Tribunalul Timiş la data de 20 august 2012.

Prin Decizia nr. 73 din 16 ianuarie 2013, Tribunalul Timiş a admis cererea de recurs formulata de recurentul A., a casat sentinţa civilă recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Prin Sentinţa nr. 12041 din 24 septembrie 2013 pronunţată de Judecătoria Timişoara a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi a respins acţiunea civilă - cu recurs.

Împotriva acestei sentinţe civile, a declarat recurs reclamantul A.

Prin Decizia nr. 253 din 14 aprilie 2014 pronunţată de Tribunalul Timiş a fost respins recursul împotriva Sentinţei civile nr. 12041/24.09.2013 pronunţată de Judecătoria Timişoara - hotărâre irevocabilă.

Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat revizuire şi contestaţie în anulare.

Cererea de revizuire a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., susţinându-se că Decizia civilă nr. 253/14.04.2014 pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosarul nr. x/2011 se află în contrarietate cu Decizia civilă nr. 73/16.01.2013, respectiv cu Sentinţele civile nr. 61/05.06.2012 şi nr. 12041/24.09.2013, astfel că se impune anularea ultimei hotărâri, în succesiunea acestora.

Prin Decizia nr. 891 din 13 noiembrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. x/2014 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire.

Prin Decizia nr. 760 din 17 martie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost constatat nul recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 891 din 13 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Prin încheierea din 2 februarie 2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2016 Tribunalul Timiş a suspendat judecata contestaţiei în anulare în temeiul art. 242 pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, contestatorul A. a declarat recurs - ce a făcut obiectul Dosarului nr. x/2016 al Curţii de Apel Timişoara - soluţionat prin Decizia nr. 104 din 14 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în sensul că a fost constatat nul recursul.

Prin Decizia nr. 19/R din 21 februarie 2019 Tribunalul Timiş a constatat perimată contestaţia în anulare formulată împotriva Deciziei nr. 253 din 14 aprilie 2014 pronunţată de Tribunalul Timiş - Tribunalul Timiş - Dosar nr. x/2016.

Împotriva Deciziei nr. 19/R din 21 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Timiş, reclamantul a declarat recurs.

Prin încheierea din 6 noiembrie 2019, instanţa a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, contestatorul A. a declarat recurs - cale de atac înregistrată la 16 decembrie 2019 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Examinând recursul în raport de excepţia de inadmisibilitate, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, Înalta Curte constată următoarele:

Prealabil oricăror alte chestiuni, întrucât în dispozitivul încheierii recurate s-a făcut referire la art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. - dispoziţii cuprinse în noul C. proc. civ., având în vedere data demarării demersului judiciar - 8 decembrie 2011, raportat la data intrării în vigoare a noului C. proc. civ., respectiv 15 februarie 2013, ţinând cont de dispoziţiile art. 24 din noul C. proc. civ., care prevede că dispoziţiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, se constată că în cauză sunt incidente dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865, sens în care cauza va fi analizată din perspectiva acestui act normativ.

În conformitate cu prevederile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. (echivalent al art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.), instanţa va suspenda judecata dacă niciuna din părţi nu se înfăţişează la strigarea pricinii. Alin. (2) al aceluiaşi text de lege prevede: cu toate acestea pricina se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea cauzei în lipsă.

Potrivit dispoziţiilor art. 2441 alin. (1) C. proc. civ., asupra suspendării judecării procesului, instanţa se va pronunţa prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepţia celor pronunţate în recurs.

În speţă, prin încheierea din 6 noiembrie 2019, instanţa a suspendat judecata recursului declarat împotriva Deciziei nr. 19/R din 21 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Timiş.

Recursul declarat de contestatorul A., ce face obiectul prezentului dosar, vizează soluţia de suspendare a judecăţii, măsură ce a fost stabilită de curtea de apel învestită cu soluţionarea unui recurs.

Prin urmare, în cauză devin incidente dispoziţiile art. 2441 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., ce reglementează o situaţie de excepţie, în sensul că nu sunt supuse recursului încheierile de suspendare a judecării cauzei pronunţate în faza procesuală a recursului.

De altfel, prin Decizia nr. 1019/2008 a Curţii Constituţionale s-a constatat conformitatea prevederilor art. 2441 alin. (1) C. proc. civ. cu normele constituţionale, reţinându-se că, potrivit art. 282 alin. (2) şi art. 299 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., împotriva încheierii susceptibile de a fi atacată separat poate fi exercitată aceeaşi cale de atac ca şi împotriva hotărârii pronunţate pe fondul cauzei.

Totodată, s-a arătat că împrejurarea că încheierea prin care se dispune suspendarea judecării procesului este pronunţată în faza procesuală a recursului justifică pe deplin opţiunea legiuitorului, în sensul exceptării ei de la posibilitatea exercitării căii de atac prevăzute de lege pentru celelalte situaţii.

Faţă de caracterul irevocabil al încheierii prin care s-a dispus măsura suspendării unui recurs şi având în vedere dispoziţiile legale anterior menţionate, reiese că soluţia de suspendare a judecăţii unui recurs nu este supusă, prin lege, cenzurii căii de atac a recursului.

Principiul legalităţii căilor de atac, prevăzut de dispoziţiile art. 129 din Constituţie, presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Cum, în speţă, prin încheierea de şedinţă din 6 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a fost suspendată judecata într-un dosar având ca obiect soluţionarea unui recurs, o asemenea hotărâre având caracter irevocabil, pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge recursul formulat în cauză ca fiind inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din 6 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 ianuarie 2020.

Procesat de GGC - NN