Irrevocability of plaintiff's choice of forum for alternative territorial competence where defendant failed to timely raise incompetence exception
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Appeals and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering that the local court where the plaintiff initially filed the claim (Judecătoria Târgu Bujor) retains exclusive territorial competence to adjudicate the dispute, effectively reversing the first-instance court’s declination of competence. The underlying civil action sought a judgment substituting for a real estate sale contract regarding an 80,000-square-meter agricultural plot and the payment of a monetary difference, constituting a personal real estate action with alternative territorial competence. The court held that because the plaintiff validly selected the forum and the defendant failed to raise the exception of relative territorial incompetence within the statutory timeframe (via answer or at the first hearing with parties legally cited), the chosen court became exclusively competent by operation of law. Under Article 116 and Article 130 of the Code of Civil Procedure, relative territorial incompetence may only be invoked by the defendant in strict compliance with procedural deadlines; consequently, the court could not raise the exception ex officio, and the plaintiff could not subsequently change the selected forum, making the initial declination of competence by the competent court unlawful.
Legislator headnote
AI generatedart. 113 pct. 3 C. proc. civ, art. 116 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ, art. 130 alin. (4) C. proc. civ; Irrevocability of plaintiff's choice of forum for alternative territorial competence where defendant failed to timely raise incompetence exception: Aceasta deoarece fiind vorba de o competenţă teritorială relativă, neinvocarea de către pârât, în condiţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., a excepţiei de necompetenţă, prezumă împrejurarea că părţile au convenit tacit la prorogarea competenţei în favoarea instanţei sesizate, instanţa de judecată neputând să îşi decline competenţa din oficiu.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Bujor la data de 06.02.2018 sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B. şi C., pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract vânzare cumpărare privind terenul arabil în suprafaţa din acte de 80.000 mp (identificat conform actelor dosarului) şi obligarea pârâtului la plata diferenţei în cuantum de 204.665 RON.
Prin Sentinţa nr. 460/30.05.2019, Judecătoria Târgu Bujor a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti, apreciind că, deşi acţiunea promovată de reclamant generează competenţă teritorială alternativă, prevederile art. 113 pct. 3 C. proc. civ. nu sunt aplicabile în cazul în care, prin convenţia părţilor, nu s-a stabilit locul executării obligaţiei, într-o atare situaţie urmând a fi aplicată regula de drept comun prevăzută de art. 107 din acelaşi cod, în sensul că este competentă teritorial instanţa de la domiciliul sau, după caz, sediul pârâtului.
Prin Sentinţa nr. 7473/05.11.2019, Judecătoria Sector 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Instanţa a reţinut că, întrucât reclamantul a ales Judecătoria Târgu Bujor, conform dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ., iar pârâtul nu a invocat excepţia necompetenţei de ordine privată prin întâmpinare, reclamantul făcând alegerea şi nemaiputând reveni asupra competenţei, în mod nelegal, s-a dispus admiterea excepţiei necompetenţei teritoriale de ordine privată, invocată din oficiu, la al treilea termen de judecată.
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor, pentru următoarele argumente:
Competenţa teritorială este reglementată, în principiu, de norme dispozitive, care prezintă anumite particularităţi în ceea ce priveşte posibilitatea de invocare a excepţiei de necompetenţă, respectiv, necompetenţa relativă poate fi invocată numai de pârât şi numai prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe (art. 130 alin. (3) C. proc. civ.).
Mai mult, potrivit art. 130 alin. (4) C. proc. civ., în situaţia necompetenţei de ordine privată "partea care a făcut cererea la o instanţă necompetentă nu va putea cere declinarea competenţei". În această situaţie nici chiar reclamantul după introducerea cererii de chemare în judecată nu poate reveni asupra alegerii, în favoarea unei alte instanţe competente.
De asemenea, potrivit art. 116 C. proc. civ. "Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente".
Prin alegerea făcută de reclamant a Judecătoriei Târgu Bujor, aceasta a devenit exclusiv competentă a judeca litigiul cu care a fost învestită, moment de la care orice altă instanţă posibil competentă alternativ, a pierdut această prerogativă.
Aceasta deoarece fiind vorba de o competenţă teritorială relativă, neinvocarea de către pârât, în condiţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., a excepţiei de necompetenţă, prezumă împrejurarea că părţile au convenit tacit la prorogarea competenţei în favoarea instanţei sesizate, instanţa de judecată neputând să îşi decline competenţa din oficiu.
În cauză, instanţa de judecată a fost învestită cu o acţiune având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic cu privire la suprafaţa de teren de 80.000 mp şi obligarea pârâtului la plata unei diferenţe de 204.665 RON, fiind o acţiune personală imobiliară, în raport de care competenţa teritorială este alternativă.
Prin Încheierea de şedinţă nr. 32/08.03.2018, Judecătoria Târgu Bujor a anulat cererea de chemare în judecată, pentru neîndeplinirea obligaţiei de complinire a lipsurilor în termen legal.
Prin Încheierea de şedinţă nr. 11/18.07.2011, a fost admisă cererea de reexaminare formulată de A. şi s-a revenit asupra măsurii anulării, cauza fiind retrimisă completului iniţial învestit.
La termenul din 16.01.2019, Judecătoria Târgu Bujor a pus în discuţia părţilor, din oficiu, excepţia de necompetenţă materială, prorogând însă dezbaterea asupra acesteia, în mod succesiv, la 30.01.2019,12.03.2019, 09.04.2019 şi rămânând, în cele din urmă, în pronunţare la data de 28.05.2019, pronunţarea fiind amânată la 30.05.2019.
Faţă de cele arătate, Înalta Curte reţine că la al treilea termen de judecată (16.01.2019), instanţa a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale raportat la obiectul cauzei, pârâţii arătând că lasă la aprecierea instanţei soluţionarea excepţiei. Reclamantul a precizat că Judecătoria Târgu Bujor este competentă, întrucât drepturile de proprietate ale pârâţilor D. s-au soluţionat de această instanţă, iar terenurile se află pe raza municipiului Galaţi.
Discutarea excepţiei a fost prorogată, în mod succesiv, la mai multe termene de judecată, în vederea depunerii de înscrisuri din care să rezulte locul executării obligaţiei.
Înalta Curte constată însă că, indiferent la câte termene de judecată s-a prorogat discutarea excepţiei de necompetenţă, în cauză nu erau îndeplinite condiţiile invocării acesteia, respectiv, numai de către pârât, prin întâmpinare, la primul termen de judecată cu părţile legal citate.
Astfel, prin alegerea exprimată de reclamant prin introducerea cererii de chemare în judecată, coroborată cu neinvocarea, de către pârât, a excepţiei de necompetenţă teritorială, Judecătoria Târgu Bujor a devenit în mod exclusiv competentă să judece prezentul litigiu.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Bujor.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 ianuarie 2020.
Procesat de GGC - NN