Nullity of cassation appeal for failure to formulate specific legal criticisms beyond restating facts

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 3 octombrie 2014, sub nr. x/2014, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Vrancea, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a solicitat anularea Deciziei nr. 266/22.08.2014 emisă de Serviciul Soluţionare Contestaţii Nereguli Fonduri Europene din cadrul M.D.R.A.P., anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/23.06.2014 emisă de Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli - Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli - POR din cadrul M.D.R.A.P. şi restituirea corecţiei financiare stabilita prin Decizia nr. 266/22.08.2014 emisa de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în valoare de 186.085,81 RON.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa civilă nr. 777 din 18 martie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Vrancea, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ca nefondată.

3. Cererea de recurs

3.1. Motivele de casare. Principalele argumente invocate

Împotriva sentinţei civile nr. 777 din 18 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamante Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Vrancea a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea admiterii acţiunii introductive.

Prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă a reluat, aproape integral şi în mod amplu, starea de fapt învederată şi în faţa primei instanţe, raportat la aspectele particulare ale cauzei, prezentând motivele pentru care se impunea, în opinia sa, admiterea cererii de chemare în judecată.

Recurenta şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, anularea recursului ca nemotivat, întrucât argumentele invocate de către recurentă în calea de atac a recursului nu se circumscriu motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta-reclamantă UAT Judeţul Vrancea a formulat un răspuns la întâmpinarea comunicată, înregistrat la dosar la 23.10.2015, prin care a precizat că prin cererea de recurs ar fi invocat aspecte legate de aplicarea greşită a normelor de drept material incidente cauzei şi că în hotărârea pronunţată de către instanţa de fond nu se regăsesc considerentele pentru care au fost înlăturate apărările sale, însă aceste critici au fost formulate cu nerespectarea dispoziţiilor art. 487 alin. (1) din C. proc. civ.

5. Procedura de soluţionare a recursului

5.1 Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 4 octombrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin aceeaşi încheiere, în temeiul art. 38 C. proc. civ. raportat la art. 12 alin. (1) şi art. 20 alin. (2) din O.U.G. nr. 1/2017, Înalta Curte a dispus modificarea citativului, în sensul menţionării, în calitate de intimat-pârât, a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în locul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

La data de 17 noiembrie 2017 recurenta-reclamantă UAT Judeţul Vrancea a depus un punct de vedere cu privire la concluziile raportului în privinţa excepţiei nulităţii recursului, susţinând că excepţia este neîntemeiată.

5.2 Cu privire la incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu soluţionarea recursului declarat, constată că susţinerile formulate de reclamantă nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

5.2.1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. (d) C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 29.09.2015, intimatul pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (în prezent Ministerul Fondurilor Europene, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 1/2018) a invocat excepţia nulităţii recursului, în raport cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., susţinând că argumentele invocate de către recurentă în calea de atac a recursului nu pot fi încadrate în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin Raportul asupra admisibilităţii recursului întocmit în cauză, s-a opinat în sensul considerării ca întemeiată a excepţiei nulităţii recursului, magistratul raportor arătând că cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din C. proc. civ., întrucât criticile formulate reprezintă o reluare ad litteram a susţinerilor din cererea de chemare în judecată, ceea ce nu reprezintă o dezvoltare a motivului de recurs invocat.

Ca urmare a comunicării Raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, la data de 17 noiembrie 2017, recurenta-reclamantă a depus un punct de vedere cu privire la concluziile raportului în privinţa excepţiei nulităţii recursului, susţinând că excepţia este neîntemeiată, întrucât în cuprinsul cererii de recurs a arătat pe larg criticile pe care le-a adus soluţiei instanţei de fond, care se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborate cu dispoziţiile art. 488 şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., analizând recursul formulat în cauză, precum şi punctul de vedere al recurentei-reclamante la raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurenta îşi întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluţia pronunţată de prima instanţă prin hotărârea recurată.

Deşi recurenta-reclamantă a indicat, în mod formal, că recursul se încadrează în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motivele de recurs preiau conţinutul cererii de chemare în judecată, fără a combate în mod efectiv considerentele hotărârii recurate.

Nici punctul de vedere formulat de recurenta-reclamantă asupra raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului nu justifică, într-o manieră convingătoare, respectarea condiţiilor prevăzute de art. 486-489 C. proc. civ., argumentul privind dezvoltarea pe larg a motivului de casare fiind neîntemeiat, în condiţiile în care, astfel cum s-a arătat anterior, recurenta s-a limitat la reluarea argumentelor din faza procesuală a fondului, fără a aduce critici motivate, raportate la conţinutul concret al hotărârii atacate.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că prin motivare a recursului trebuie să se înţeleagă nu doar indicarea unuia dintre motivele de casare, ci şi dezvoltarea motivelor avute în vedere, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei, raportat la motivul de recurs invocat. Este necesar să existe critici punctuale privind soluţia primei instanţe şi aplicarea greşită a legii. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege, şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., rezumându-se la preluarea conţinutului cererii de chemare în judecată, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

5.2.2. Soluţia instanţei de recurs. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (5) coroborat cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea recursului declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Vrancea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Vrancea împotriva sentinţei civile nr. 777 din 18 martie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 februarie 2018.