Refusal of state fund reimbursement and failure to analyze suspension of contractual obligations: violation of the duty to state reasons
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, quashed the lower court's decision, and remanded the case for re-judgment, resulting in a procedural victory for the plaintiff Foundation. The dispute concerned a fiscal-administrative action where the Foundation challenged a decision denying reimbursement of approximately RON 226,545.62 under a state-funded human resources development program, seeking mandatory payment and the suspension of its contractual obligations during the litigation process. The Supreme Court found that the Court of Appeal violated procedural law by failing to provide sufficient reasoning, specifically ignoring the plaintiff's request to suspend obligations and not analyzing the admissible evidence, thereby breaching the requirements of Article 425(1)(b) of the Civil Procedure Code and the right to a fair trial under Article 6 of the European Convention on Human Rights. Applying Article 488(1)(6) of the Civil Procedure Code, the Court determined that the lower court's failure to examine the merits constituted a lack of lawful investigation of the case, necessitating a remittal to the same instance to ensure effective judicial review.
Legislator headnote
AI generatedart. 1270 din C. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 488 pct. 6 din C. proc. civ, art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ; Refusal of state fund reimbursement and failure to analyze suspension of contractual obligations: violation of the duty to state reasons: Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 13 octombrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x, reclamanta Fundaţia A. a chemat în judecată pe pârâţii: Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Direcţia Generală, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" (AMPOSDRU), solicitând:
- obligarea pârâţilor la plata în solidar a sumei de 226.545,62 RON, reprezentând contravaloare cerere de rambursare VI;
- să se constate că pe toată durata de soluţionare a cererii de rambursare VI (atât în ceea ce priveşte faza administrativă, cât şi cea desfăşurată în faţa instanţelor de judecată) şi până la plata sumelor pretinse prin cererea de rambursare VI, obligaţiile stabilite în sarcina Fundaţiei (inclusiv cu privire la depunerea cererii de rambursare finală) conform Contractul de finanţare nr. x înregistrat la DGAMPOSDRU sub nr. E3700, au fost suspendate;
- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu (taxă de timbru, timbru judiciar, onorariu de avocat etc.)
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 445 din data de 18.02.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea modificată formulată de reclamanta Fundaţia A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", reprezentat în justiţie de către Ministerul Finanţelor Publice, ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 1 octombrie 2014 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", invocată prin întâmpinarea depusă de această direcţie la dosarul cauzei şi s-a constatat că singurul pârât care are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, ca urmare a modificărilor legislative intervenite, este Ministerul Fondurilor Europene prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", reprezentat în justiţie de către Ministerul Finanţelor Publice.
Totodată, au fost încuviinţate, în parte, probele solicitate de către reclamantă, a fost încuviinţată în totalitate proba cu înscrisurile depuse şi aflate deja la dosarul cauzei, precum şi solicitarea documentaţiei aferente actelor contestate, solicitare, sens în care s-a dispus emiterea unei citaţii către pârâtul ce a rămas în cauză, urmând ca acesta să facă demersurile pentru a recupera documentaţia, pentru a depune documentaţia aferentă actelor contestate în prezenta cauză;
În ceea ce priveşte proba cu interogatoriu solicitată de către reclamantă, a fost respinsă ca nefiind utilă soluţionării cauzei; proba cu martori, a fost respinsă ca nefiind utilă soluţionării cauzei; iar proba cu expertiză financiar contabilă, de asemenea, a fost respinsă ca nefiind utilă soluţionării cauzei.
3. Recursul
Împotriva acestei sentinţe şi a încheierii din 1 octombrie 2014 a formulat recurs reclamanta Fundaţia A., criticându-le pentru nelegalitate şi netemeinicie.
S-a solicitat admiterea recursului şi, în principal casarea sentinţei şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, instanţei de fond, iar, în subsidiar, casarea sentinţei şi, rejudecând cauza în fond, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi obligarea intimatei la plata sumei de 294.245 RON, urmând a se constata că pe toată durata de soluţionare a cererii de rambursare VI (atât în ceea ce priveşte faza administrativă cât şi în cea desfăşurată în faţa instanţelor de judecată) şi până la plata sumelor pretinse prin cererea de rambursare VI, obligaţiile stabilite în sarcina Fundaţiei ( inclusiv cu privire la depunerea cererii de rambursare finală) conform Contractului de finanţare nr. x înregistrat la DGAMPOSDRU sub nr. E3700, au fost suspendate; cu cheltuieli de judecată.
În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, s-a susţinut de către recurentă că sentinţa recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, apreciind că motivarea dată de instanţa de fond este succintă, fără nicio referire la aspectele menţionate de Fundaţie în cererea de chemare în judecată şi notele scrise sau la probele administrate în prezenta cauză sau la probele administrate în cauză.
S-a mai susţinut că prima instanţă nu a analizat în niciun fel capătul doi al cererii de chemare în judecată cu privire la solicitarea de constatare a suspendării obligaţiilor stabilite sarcina Fundaţiei, aceasta echivalând cu lipsa analizării cauzei şi nesoluţionarea acesteia printr-un procedeu efectiv şi real.
De asemenea, s-a apreciat de către recurenta - reclamantă că hotărârea recurată este dată cu interpretarea greşită a naturii juridice a activităţii desfăşurate de în baza convenţiilor civile şi a aplicării greşite a legii - art. 7 din Codul fiscal şi art. 1270 din C. civ.
În drept, recursul s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1), pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.
Prin răspunsul la întâmpinare recurenta - reclamantă a reiterat motivele şi argumentele prezentate prin cererea de recurs.
4. Apărările intimatului
Prin întâmpinarea depusă la dosar de către intimatul - pârât Ministerul Fondurilor Europene (în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, prin reprezentant legal Ministerul Finanţelor Publice s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei de fond, ca legală şi temeinică.
Recurentul - reclamant a formulat răspuns la întâmpinare, în cuprinsul căruia a combătut susţinerile autorităţii din întâmpinare.
5. Procedura în faţa instanţei de recurs
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 13 octombrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 26 aprilie 2017 s-a admis în principiu recursul declarat de Fundaţia A. împotriva sentinţei nr. 445 din 18 februarie 2015 şi încheierii din 1 octombrie 2014 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
6. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând sentinţa şi încheierea atacate prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în întâmpinarea intimatului - pârât, la motivele de recurs şi raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte reţine că sunt incidente în cauză motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ., în considerarea celor în continuare arătate.
6.1 Argumente relevante
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) din Noul C. proc. civ. recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
În fapt, reclamanta Fundaţia A. a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Direcţia Generală, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" (AMPOSDRU): obligarea pârâţilor la plata în solidar a sumei de 226.545,62 RON, reprezentând contravaloare cerere de rambursare VI; să se constate că pe toată durata de soluţionare a cererii de rambursare VI (atât în ceea ce priveşte faza administrativă, cât şi cea desfăşurată în faţa instanţelor de judecată) şi până la plata sumelor pretinse prin cererea de rambursare VI, obligaţiile stabilite în sarcina Fundaţiei (inclusiv cu privire la depunerea cererii de rambursare finală) conform Contractul de finanţare nr. x înregistrat la DGAMPOSDRU sub nr. E3700, au fost suspendate.
Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., republicat "(1) Hotărârea va cuprinde:/…/b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;".
Motivarea hotărârii judecătoreşti, care trebuie realizată într-o manieră clară şi coerentă, este indispensabilă pentru exercitarea controlului judiciar de către instanţa ierarhic superioară şi constituie o garanţie împotriva arbitrariului pentru părţile în proces, întrucât le furnizează dovada că solicitările şi mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de judecător.
Respectarea acestei dispoziţii procedurale, cu valoare de principiu, se circumscrie obligaţiei ce revine instanţei de a garanta părţilor exerciţiul efectiv al dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În acest sens, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că dreptul la un proces echitabil implică în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la "un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa" (Cauza Albina împotriva României, Cauza Gheorghe împotriva României).
Or, în cauza dedusă judecăţii, se constată că instanţa de fond s-a limitat să facă o analiză sumară a neeligibilităţii onorariilor experţilor precum şi a salariilor membrilor echipelor de implementare, fără sa răspundă susţinerilor din cererea de chemare în judecată.
Într-adevar, atâta timp cât în considerente instanta nu analizeaza materialul probator administrat, nu stabileste împrejurarile de fapt esentiale în cauza, nu evoca normele substantiale şi procedurale incidente şi aplicarea lor în speta, solutia exprimata prin dispozitiv ramâne nesustinuta şi pur formala, nefiind corolarul motivelor ce o preced.
Astfel, se constată că prima instanţă nu a analizat deloc capătul doi al cererii de chemare în judecată referitoare la constatarea suspendării obligaţiilor reclamantei pe durata soluţionării cererii de rambursare.
Procedând astfel, instanţa de fond a pronunţat o soluţie greşită, întrucât nu a cercetat legalitatea şi temeinicia cererii formulată de către reclamantă, nu a indicat raţionamentele care i-au fundamentat convingerea şi pe baza cărora a respins acţiunea reclamantei, punând instanţa de recurs în situaţia de a nu putea exercita un control judiciar efectiv.
O asemenea modalitate de abordare a motivării unei sentinţe echivalează cu necercetarea fondului cauzei, ceea ce impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
În consecinţă, Înalta Curte apreciază că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., republicat, împrejurare în raport de care, nu se mai impune analizarea celorlalte critici formulate de recurentă în cadrul motivelor de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, acestea urmând a fi examinate de către prima instanţă, cu ocazia rejudecării cauzei, inclusiv prin repunerea în discuţia părţilor a probelor solicitate prin motivele de recurs.
6.2 Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
În conformitate cu prevederile art. 496 teza a II-a C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârile atacate şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Fundaţia A. împotriva sentinţei nr. 445 din 18 februarie 2015 şi încheierii din 1 octombrie 2014 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează hotărârile atacate şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 noiembrie 2017.