Recovery of EU rural development funding for failure to effectively implement young farmer installation project

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 02.03.2016, reclamantul A. PFA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, anularea Deciziei nr. 3532/28.01.2016 şi a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, înregistrat sub nr. x; suspendarea executării actelor administrative atacate, până la soluţionarea definitivă a cauzei, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 503 din 22 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă acţiunea reclamantului A. PFA, ca nefondată.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul A. PFA, criticând hotărârea atacată pentru motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

S-a susţinut de către reclamant că hotărârea instanţei de fond este nelegală, motivarea ei încălcând principiile contradictorialităţii, dreptului la apărare şi la un proces echitabil, instanţa analizând parţial, selectiv, motivele de nelegalitate şi netemeinicie invocate împotriva actelor administrative contestate, pronunţând o sentinţă în temeiul unei motivări generice, străină de aspectele cu care a fost învestită. Nu au fost examinate decât motive vizând încălcarea principiilor contradictorialităţii şi a dreptului la apărare şi principiul proporţionalităţii, considerându-se, în mod nelegal, că celelalte temeiuri ale cererii de chemare în judecată nu reclamă o examinare separată din partea instanţei.

Or, această modalitate de soluţionare a cauzei a fost una pur formală, în condiţiile în care pretinsele nereguli reţinute prin actele administrative contestate nu justifica disocierea şi respectiva manieră de analiză.

Ca urmare, s-a solicitat să se constate că în speţa dedusă judecăţii nu a avut loc o analiză reală, efectivă şi obiectivă, fiind încălcat accesul la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, argumentele reţinute de instanţă neavând la bază analiza în contradictoriu a susţinerilor părţilor din proces şi nici un raţionament logico-juridic subsecvent, coerent şi unitar.

Sub un alt aspect, sentinţa instanţei de fond a fost criticată şi din perspectiva argumentaţiei formulate în legătură cu încălcarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare, nelegalitate justificată în cauză de către reclamant prin raportare la nemotivarea în fapt şi în drept a actelor administrative contestate. Hotărârea instanţei, similar actelor administrative contestate, nu analizează şi nu motivează concordanţa dintre starea de fapt şi starea de drept, condiţie esenţială pentru stabilirea respectării principiului legalităţii, reţinându-se ca argumente simple enunţuri, fără nicio trimitere la aspectele concret invocate.

S-a arătat că deşi în sarcina reclamantului au fost reţinute mai multe pretinse nereguli, unele anterioare încheierii contractului de finanţare, iar altele săvârşite pe perioada de implementare a proiectului, la încadrarea în drept au fost menţionate ca temeiuri concrete doar dispoziţiile art. 11 alin. (3), art. 13 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Anexa I la Contractul de finanţare, fără să se precizeze pentru fiecare neregulă în parte încadrarea ei în ipoteza vreunei norme anume.

Or, în mod evident, această manieră de întocmire a actelor administrative impune concluzia ca fiind întemeiat motivul de nulitate invocat, fiind încălcate principiile mai sus menţionate, prin imposibilitatea exercitării efective a dreptului la apărare şi de acces la justiţie pentru reclamant.

S-a mai arătat că sprijinul financiar acordat reclamantului s-a realizat în 2 tranşe şi pe baza unor verificări din partea reprezentanţilor intimatei, tot pe baza unor asemenea verificări având loc şi încheierea contractului de finanţare, ceea ce înseamnă că cel puţin unele din pretinsele nereguli încalcă principiul irevocabilităţii actelor administrative, neretroactivităţii, siguranţei şi stabilităţii raporturilor juridice, fiind fondate pe propria culpă a intimatei.

Pe de altă parte, s-a arătat că dispoziţiile contractuale avute în vedere de instanţa de fond nu reprezintă decât norme sancţionatorii, care în niciun caz nu înlătură obligativitatea stabilirii unei corelaţii dintre fiecare pretinsă neregulă şi norma care impune conduita adecvată, normă care trebuie în mod necesar precizată pentru a se putea verifica respectarea principiului legalităţii şi pentru exercitarea efectivă a dreptului la apărare.

Sub acest aspect, contrar celor reţinute de instanţa de fond, s-a arătat că actele administrative contestate încalcă mai multe dispoziţii legale, şi anume prevederile art. 21 pct. 21 şi art. 50 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, cu referire la elementele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, precum şi cerinţa de motivare a deciziei emise în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva titlului de creanţă, cât şi prevederile art. 43, art. 211 şi 213 din Codul de procedură fiscală, forma în vigoare la data emiterii actelor administrativ-fiscale, referitoare la conţinutul şi motivarea actului administrativ fiscal, forma şi conţinutul deciziei de soluţionare a contestaţiei şi procedura de soluţionare a contestaţiei, dar şi jurisprudenţa CEDO în ceea ce priveşte obligaţia de motivare a deciziilor din partea administraţiei.

Distinct de aceasta, sentinţa instanţei de fond a fost criticată şi pentru faptul că nu indică temeiurile de drept pe care se întemeiază argumentele reţinute în cauză, susţinându-se că raţionamentul expus cuprinde o înşiruire a unor înscrisuri, care au servit la formularea unei concluzii proprii, fără să fi fost indicat şi temeiul legal, în măsură să confirme respectiva interpretare a instanţei.

Motivarea unei soluţii nu poate fi rezumată la enumerarea unor principii, scoase din context, fără a se indica norma şi actul care califică drept neregulă o anumită conduită; în speţă, instanţa adăugând la criteriile şi procedura de acordare a finanţării obiectivelor prevăzute în Măsura 112, condiţii în privinţa cărora nu se putea reţine că ar fi fost prevăzute prin cererea de finanţare, documentele solicitate pentru stabilirea eligibilităţii cererii sau prin contractul de finanţare, fiind rezultatul propriei interpretări a instanţei.

În condiţiile în care reţinerile instanţei aveau caracter restrictiv, constituind limitări aduse dreptului de a desfăşura şi alte activităţi, se impunea ca aspectele menţionate drept temeiuri ale abaterilor reţinute în sarcina reclamantului să fie expres prevăzute în Ghidul solicitantului şi în contractul de finanţare.

Instanţa nu era îndrituită să stabilească modalităţile şi condiţiile de realizare a obiectivului privind instalarea tânărului fermier, fiind necesar ca respectivele chestiuni să rezulte în mod expres din criteriile de eligibilitate şi să se facă dovada că potenţialul beneficiar a luat cunoştinţă de acestea.

Însă, între condiţiile de eligibilitate şi restricţii prevăzute în PNDR 2007-2013, Ghidul solicitantului pentru Măsura 112 "Instalarea tinerilor fermieri", în vigoare la data depunerii cererii de finanţare, nu era prevăzută nicio cerinţă de felul celor reţinute şi analizate de prima instanţă, fiind astfel evidentă nelegalitatea sentinţei, lipsa de temei legal şi motivarea străină de natura cauzei.

În fine, a fost invocată şi încălcarea principiului neretroactivităţii şi a principiului tempus regit actum, susţinându-se că prima instanţă ar fi avut în vedere Ghidul solicitantului aferent PNDR 2014-2020, Submăsura 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" Sesiunea 2 -2016, 2.2 Condiţii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului, reglementare care introduce condiţii referitoare la activitatea salarizată desfăşurată de beneficiarului sprijinului financiar şi sancţiunea restituirii finanţării acordate, în cazul nerespectării prescripţiilor legale.

4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea intimatei-pârâte Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale s-a solicitat respingerea recursului şi menţinerea în totalitate a sentinţei pronunţate în cauză.

În esenţă, s-a arătat că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a legii la situaţia dedusă judecăţii, reţinându-se în mod justificat că faptele şi celelalte aspecte menţionate în cuprinsul actelor administrative contestate demonstrează neregula în sensul art. 16 din contract reţinută în sarcina recurentului-reclamant.

Au fost reiterate apărările şi susţinerile de la judecata în fond a cauzei şi s-a făcut referire la raţionamentul şi consideraţiile primei instanţe, care a analizat corespunzător problemele în dezbatere, acordând prevalenţă aspectelor în raport de care se verifică îndeplinirea obiectivelor Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri, în cadrul căreia fusese aprobată acordarea sprijinului financiar.

S-a solicitat să se constate că în cauză dreptul la apărare a fost respectat, iar actele administrative contestate, cât şi sentinţa instanţei de fond fiind corespunzător motivate cu argumente de fapt şi referiri la textele de lege relevante.

5. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 04 mai 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 05.10.2017, completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

6. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Examinând sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, luând în considerare şi observaţiile prezentate prin întâmpinare, după reevaluarea probatoriului şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele ce urmează:

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 10.12.2015, înregistrat la autoritatea emitentă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale sub nr. x/2015, s-a stabilit în sarcina recurentului-reclamant A. Persoană Fizică Autorizată, în calitate de beneficiar al contractului de finanţare nr. x din 19.02.2014, având ca obiect implementarea proiectului "Instalare tânăr fermier A. PF din comuna Slătioara, judeţul Olt", obligaţia de plată a unui debit în sumă de 178.840,00 RON, reprezentând sprijinul financiar nerambursabil acordat în cadrul Măsurii 112 prin F.E.A.D.R., pentru nerespectarea de către recurentul-reclamant a angajamentelor asumate prin semnarea cererii de finanţare şi a contractului de finanţare.

Misiunea a fost declanşată şi a avut la bază sesizarea IPJ Olt - Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, transmisă şi înregistrată la AFIR sub nr. x/2015, privind efectuarea unui control în legătură cu provenienţa şi existenţa familiilor de albine, verificarea efectuată urmând să stabilească îndeplinirea condiţiilor impuse pentru finanţarea respectivului proiect.

Ca urmare, subsecvent verificării pe teren/documentare a stadiului şi modului de implementare a proiectului "Instalare tânăr fermier A. PF din comuna Slătioara, judeţul Olt" au fost identificate mai multe aspecte, pe baza cărora s-a concluzionat că nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute pentru acordarea finanţării nerambursabile, fiind încălcat scopul Măsurii 112, impunându-se astfel recuperarea ajutorului financiar de la beneficiar.

Referitor la provenienţa familiilor de albine cu care a fost constituită exploataţia apicolă A. PF, s-a reţinut că cele 185 roiuri pe faguri declarate la depunerea cererii de finanţare aparţinuseră la origine mamei reprezentantului legal al recurentului-reclamant, care, potrivit propriei declaraţiei, le-ar fi cedat în anul 2013 fiului său, A.

S-a concluzionat astfel că factura de cumpărare seria x nr. x/10.05.2013 depusă la dosarul de finanţare creează suspiciuni cu privire la realitatea operaţiunii pe care o consemnează sub mai multe aspecte, anume indicate în cuprinsul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.

De asemenea, pe baza verificărilor efectuate la vatra stupinei din satul Salcia, comuna Slătioara, şi vatra de pastoral din comuna Grădinile, judeţ Olt, au fost reţinute şi alte aspecte cu relevanţă în ceea ce priveşte implementarea proiectului în cauză.

S-a constatat că beneficiarul nu a prezentat cele 240 familii de albine conform planului de afaceri, anexat contractului de finanţare.

Cu privire la 150 lăzi de stup cu albine dispuse pe 0 la 3 rame, s-a considerat că acestea nu reprezintă familii de albine, fiind necesară unificarea lor până la intrarea în sezonul de iarnă.

S-a reţinut că documentele prezentate pentru justificarea îndeplinirii planului de afaceri, nu au fost întocmite cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare (facturi, carnetul stupinei, fişele familiilor de albine).

Beneficiarul nu a prezentat un număr de 121 lăzi stupi verticali 1 corp 1/1 + 1 corp 1/2 şi 13 lăzi stupi 2 corp 1/1 + 2 corp 1/2, achiziţionaţi prin proiect şi nu a putut justifica lipsa acestora.

Plăcuţele de identificare a familiilor de albine nu erau fixate conform Ordinului MADR nr. 119/25.05.2011 cu completările şi modificările ulterioare. Toate plăcuţele de identificare a familiilor de albine prezentau urme de refolosire.

Bunurile necesare pentru desfăşurarea activităţilor apicole achiziţionate prin proiect, identificate la vatra stupinei, nu prezentau urme de folosire, acestea fiind practic noi, nefiind utilizate până la data controlului. Acest aspect poate conduce la concluzia că în cadrul stupinei nu s-a desfăşurat activitate apicolă, care impune folosirea acestor utilaje/ustensile şi echipamente absolut indispensabile.

Un alt criteriu urmărit în activitatea de control efectuată în cauză a avut în vedere modalitatea de folosire a sprijinului financiar, reţinându-se că beneficiarul nu a putut justifica că finanţarea primită de la AFIR a fost integral folosită în procesul de producţie, modernizare şi dezvoltare a fermei apicole, conform obligaţiei asumate prin planul de afaceri, ataşat la cererea de finanţare.

Plăţile efectuate de A. PFA s-au făcut exclusiv către S.C. B. S.R.L., unde administrator era mama acestuia, C., şi D. PFA, angajat al S.C. B. S.R.L., cu excepţia unei singure plăţi, în sumă de 1.480,00 RON, realizată prin virament către S.C. E. S.R.L., pentru procurarea unui generator electric.

De asemenea, s-a reţinut că C. era director al Filialei Judeţene Olt a Asociaţiei F., asociaţie având ca membru şi pe A. PFA.

În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de reprezentantul legal A., s-a reţinut că aceasta nu avea legătură şi nu putea fi interpretată ca servind scopului pentru care fusese acordată finanţarea.

Rezulta din documentele depuse la cererea de finanţare că reprezentantul legal al PFA A. s-a instalat pentru prima dată ca şef al exploataţiei agricole la data de 21.05.2013, iar prin declaraţia pe propria răspundere din data de 03.06.2013, se susţinea că acesta ar fi lucrat 12 luni înaintea instalării, 5 ore/zi la ferma D. PFA din municipiul Caracal, în perioada aprilie 2012-mai 2013, fapt confirmat şi de dl. D., prin declaraţia pe propria răspundere din 03.06.2013.

Din adresa comunicată de Inspecţia Muncii, înregistrată la AFIR sub nr. x, rezulta că, în perioada 11.03.2012-30.06.2014, A. a deţinut funcţia de consilier juridic la S.C. G. S.R.L., cu normă întreagă 8/40.

De asemenea, din Adresa nr. x emisă de ANAF rezulta că A. deţine funcţia publică de stat de execuţie specifică de inspector antifraudă asistent clasa I în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală - Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Bucureşti, funcţie în care a fost numit pe perioadă nedeterminată, începând cu data de 01.07.2014.

S-a mai reţinut şi că, prin procura notarială autentificată sub nr. x/2015, beneficiarul A. a împuternicit-o pe mama sa, C., să administreze şi să coordoneze activităţile specifice din cadrul proiectului, aspect care a fundamentat concluzia autorităţii administrative că respectiva delegare contravine scopului şi obiectivelor Măsurii 112-Instalarea tinerilor fermieri, conform cărora ajutorul financiar urmăreşte să sprijine şi să încurajeze instalarea efectivă în mediul rural, în cadrul fermelor, a persoanelor cu vârsta sub 40 ani, pentru a realiza în mod real şi efectiv activităţi agricole şi a fi conducători/şefi de exploataţie.

Pe baza acestor elemente, s-a stabilit că în cauză erau incidente prevederile art. 11 (3), art. 13 (2) şi art. 16 (1) din Anexa 1 la Contractul de finanţare, impunându-se astfel recuperarea finanţării acordate, pentru nerespectarea obiectivelor proiectului şi a scopului urmărit în cadrul Măsurii 112.

Contestaţia administrativă formulată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare emis în privinţa recurentului-reclamant a fost respinsă prin Decizia nr. 3532 din 28.01.2016 a intimatei Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Actele administrative astfel emise au fost menţinute prin hotărârea instanţei de fond, constatându-se că acestea reflectă corecta aplicare a legii la situaţia de fapt existentă în cauză, fiind pe deplin justificată concluzia autorităţii administrative privind recuperarea ajutorului financiar acordat beneficiarului A. PFA, în baza contractului de finanţare nr. x din 19.02.2014.

În analiza efectuată, prima instanţă a acordat o atenţie deosebită finalităţii urmărite prin acordarea sprijinului financiar în cadrul Măsurii 112, concluzionând, raportat la starea de fapt confirmată de înscrisurile administrate în cauză, cât şi a reglementărilor legale şi contractuale relevante, că beneficiarul A. PFA nu desfăşurase în mod real şi efectiv activitatea specifică exploataţiei apicole pentru care primise finanţare, conform proiectului "Instalare tânăr fermier A. PF din comuna Slătioara, judeţul Olt".

S-a reţinut astfel că finanţarea nerambursabilă acordată beneficiarilor în cadrul Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri avea ca obiective generale îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi în conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, precum şi îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei, şefilor acestora. Obiectivele specifice se referă la creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.

Obiectivele operaţionale, potrivit cap. I 1.1. Măsura 112 - Ghidul solicitantului - se referă la creşterea numărului de tineri fermieri care debutează într-o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri pentru realizarea de investiţii.

Art. 2.1 din Ghidul solicitantului - Măsura 112 dispune că beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt fermierii în vârstă de până la 40 de ani, persoane fizice sau juridice care practică, în principal, activităţi agricole.

De asemenea, acordarea finanţării nerambursabile este condiţionată de obligaţia corelativă a beneficiarilor de a desfăşura, în mod real, efectiv şi cuantificabil activitatea în cadrul exploataţiei agricole.

În raport de cele expuse, s-a concluzionat că acordarea finanţării nerambursabile în cadrul Măsurii 112 se face în considerarea persoanei care încheie contractul de finanţare, fiind necesar ca beneficiarul schemei de ajutor să îndeplinească anumite condiţii la încheierea contractului de finanţare, cât şi pe parcursul executării acestuia.

S-a făcut trimitere la prevederile art. 11 (3) - Anexa 1 din Contractul de finanţare, conform cărora "În cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanşată procedura insolvenţei/falimentului, precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanţii săi, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/nu corespund realităţii, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti."

Au fost de asemenea menţionate prevederile art. 13 (2) din Anexa 1 la Contract, conform cărora "Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate/folosite conform scopului destinat rezultat din Planul de Afaceri", cât şi dispoziţiile art. 16 (1) din Anexa 1 la acelaşi Contract, care, definind "neregula", arată că prin aceasta se înţelege "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, în raport cu dispoziţiile legislaţiei naţionale/europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii contractante cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit."

În raport de starea de fapt evidenţiată de verificările efectuate asupra activităţii desfăşurate de reprezentantul legal al operatorului economic A. PFA, ţinând seama de prevederile legale şi contractuale mai sus evocate, prima instanţa a considerat că, în speţă, au fost încălcate obiectivele Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri, în condiţiile în care respectiva măsură de sprijinire a dezvoltării rurale urmăreşte şi îşi propune să susţină şi să încurajeze instalarea efectivă în cadrul fermelor a persoanelor cu vârsta sub 40 ani, în scopul realizării efective de activităţi agricole şi pentru a fi conducători/şefi de exploataţie.

Or, în contextul în care funcţiile de administrare şi coordonare a activităţii erau exercitate de o altă persoană mandatată în acest scop, beneficiarului finanţării neavând practic posibilitatea să desfăşoare în mod efectiv activitate în cadrul exploataţiei apicole din comuna Slătioara, judeţ Olt, acesta îndeplinind, începând cu data de 01.07.2014, funcţia de inspector antifraudă, funcţionar public, numit pe perioadă nedeterminată, la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Bucureşti, rezulta fără echivoc că, în caz, a fost eludat scopul esenţial în vederea căruia fusese acordată finanţarea.

Ca urmare, instanţa de fond a arătat că nu există justificare pentru anularea actelor administrative contestate, fiind întemeiate constatările şi concluziile intimatei privind recuperarea finanţării nerambursabile acordate beneficiarului A. PFA.

Prin motivele de recurs formulate, sentinţa instanţei de fond a fost în principal criticată pentru faptul că analiza şi motivarea oferită în sprijinul soluţiei pronunţate nu au avut în vedere decât aspectul referitor la activitatea desfăşurată de reprezentantul legal al operatorului economic, deşi prin actele administrative contestate era reţinută săvârşirea mai multor nereguli, iar acţiunea în justiţie promovată cuprindea motive distincte de nelegalitate şi netemeinicie, îndreptate împotriva constatărilor punctuale ale autorităţii intimate.

În aprecierea Înaltei Curţi soluţia instanţei de fond este corectă, criticile şi susţinerile din recurs fiind neîntemeiate.

Analiza circumstanţelor obiective, cât şi a elementelor de fapt relevante, raportate la dispoziţiile legale aplicabile, demonstrează încălcarea de către recurentul-reclamant a principalei sale obligaţii, şi anume asigurarea finalităţii urmărite prin acordarea sprijinului financiar în cadrul Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri.

În acest sens, Înalta Curte arată că orice finanţare nerambursabilă urmăreşte realizarea unui scop/obiectiv, îndeplinirea acestui rezultat constituind cauza acordării ajutorului financiar.

Aceasta înseamnă că nu se poate vorbi de o conduită conformă cu legea şi/sau de îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor contractuale dacă nu a fost realizată finalitatea urmărită prin acordarea sprijinului financiar.

Ca urmare, întreaga conduită a beneficiarului trebuie analizată din perspectiva scopului urmărit prin acordarea sprijinului financiar.

Or, în condiţiile în care finanţarea nerambursabilă acordată recurentului-reclamant avea ca finalitate instalarea efectivă în cadrul fermelor a persoanelor cu vârsta sub 40 ani, în scopul realizării de activităţi agricole şi pentru a fi conducători/şefi de exploataţie, Înalta Curte constată că, în mod justificat, prima instanţă a analizat prioritar în cauză aspectele legate de activitatea reprezentantului legal A., de persoana beneficiarului fiind direct condiţionată acordarea sprijinului financiar, iar în raport de concluzia exprimată nu mai era necesară, fiind de prisos, examinarea celorlalte motive invocate în cererea de chemare în judecată.

În consecinţă, nu poate fi primită critica din recurs vizând aşa-zisa analiză parţială, selectivă şi pur formală, din partea instanţei, a motivelor de nelegalitate şi netemeinicie invocate în contra actelor administrative contestate.

Înalta Curte constată că sentinţa instanţei de fond nu conţine o motivare generică sau străină de aspectele cu care a fost învestită, ci dimpotrivă, cuprinde analiza chestiunii decisive în rezolvarea litigiului, iar faptul că opinia instanţei concordă cu punctul de vedere al autorităţii intimate nu echivalează cu neexaminarea pricinii ori cu nemotivarea soluţiei.

De asemenea, raportat la elementele esenţiale avute în vedere la adoptarea sentinţei, Înalta Curte constată că şi actele administrative emise în cauză indică temeiurile de fapt şi în drept care au justificat emiterea acestora.

În consecinţă, nu va primită nici critica referitoare la pretinsa nemotivarea de către instanţă şi de autoritatea administrativă a concordanţei dintre starea de fapt reţinută şi normele de drept aplicabile, iar în legătură cu această chestiune, Înalta Curte arată că nu era necesar să se precizeze pentru fiecare neregulă în parte încadrarea ei în ipoteza unei norme anume.

Rezultă din cuprinsul sentinţei că aspectele analizate, similar reţinerilor şi constatărilor efectuate în etapa administrativă, constituie elemente componente ale unei singure nereguli.

Neregula constatată vizează nerespectarea obiectivului general, de bază al acordării finanţării, şi anume neimplicarea directă, nemijlocită, efectivă a beneficiarului la locul implementării proiectului, având în vedere numirea acestuia ca funcţionar public pe durată nedeterminată, într-o altă localitate. Or, îndeplinirea funcţiei publice, în contextul felului muncii, a duratei de lucru şi a locului exercitării creează o imposibilitate obiectivă pentru titularul acesteia de a desfăşura personal şi simultan activitatea agricolă asumată în cadrul contractului de finanţare încheiat.

Ca atare, şi în aprecierea Înaltei Curţi, în mod temeinic şi în deplină concordanţă cu starea de fapt existentă în cauză, autoritatea pârâtă a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi art. 13 (3) din Anexa I Prevederi Generale din Contract - cu privire la constatarea şi sancţionarea unei nereguli, făcând în mod corect aplicarea dispoziţiilor art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011.

În raport de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, precum şi de prevederile art. 11 (3) şi art. 16 (1) din Contractul de finanţare, Înalta Curte constată ca fiind pe deplin justificată aplicarea în cauză a unei sancţiuni, în conformitate cu dispoziţiile legale.

Cu aceste precizări, Înalta Curte constată că soluţia de menţinere a actelor administrative emise în privinţa recurentului-reclamant şi considerentele expuse în susţinerea acesteia sunt valabile şi corect întemeiate, instanţa de control judiciar însuşindu-şi în totalitate raţionamentul primei instanţe, sentinţa atacată fiind legală sub toate aspectele invocate prin cererea de recurs.

Nu va fi primită nici critica vizând pretinsa încălcare a principiului neretroactivităţii şi a principiului tempus regit actum, fiind o simplă afirmaţie faptul că instanţa de fond şi-ar fi întemeiat soluţia pe o reglementare ulterioară faptelor cauzei, ceea ce evident nu este cazul în speţă, prevederile legale evocate în cuprinsul sentinţei având corespondent în Ghidul solicitantului aferent PNDR 2007-2013.

De asemenea, nici faptul că sprijinul financiar acordat recurentului-reclamant, cât şi încheierea contractului de finanţare, au avut loc pe baza unor verificări anterioare ale reprezentanţilor autorităţii intimate nu constituie o împrejurare care să conducă la reformarea sentinţei, din perspectiva principiului irevocabilităţii actelor administrative, al neretroactivităţii, siguranţei şi stabilităţii raporturilor juridice.

Sub acest aspect, Înalta Curte arată că validarea documentaţiei în etapa prealabilă nu împiedică efectuarea unor controale ulterioare, în condiţiile în care finanţarea contractului este asigurată în cea mai mare parte din fonduri de la bugetul Uniunii Europene, sub condiţia respectării stricte a legalităţii în utilizarea lor.

În raport de toate cele arătate, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/204, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză şi va menţine sentinţa instanţei de fond, ca temeinică şi legală, sub toate aspectele invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de A. PFA împotriva sentinţei nr. 503/2016 din 22 noiembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 noiembrie 2017.